În iarna din 2008-2009, în urma unei dispute legate de preţul gazelor ruseşti vândute Ucrainei, Rusia a tăiat exporturile de gaze către Ucraina şi apoi a redus livrările către celelalte state europene efectuate prin conductele care tranzitează teritoriul ucrainean. Moscova a explicat că reducerea fluxului către Europa reflectă cantitatea furată din gazoducte de Ucraina, iar Kievul a susţinut că a folosit gaze doar în scop tehnic. Multe state au fost luate pe nepregătite şi au fost lăsate fără gaze câteva zile în miez de iarnă. Bulgaria a fost forţată să oprească producţia mai multor uzine industriale, iar Slovacia a declarat stare de urgenţă. Cele mai afectate au fost ţările din Europa de Est, puternic dependente de gazele ruseşti, iar pentru cele occidentale impactul a fost minim.
Condiţiile s-au schimbat de atunci. Cele mai multe ţări şi-au făcut rezerve de gaze care le-ar acoperi consumul mai multe zeci de zile, statele nordice sunt alimentate acum din Rusia prin gazoductul ruso-german Nord Stream, care ocoleşte Ucraina, interconexiunile dintre reţelele diferitelor state au fost modificate în aşa fel încât să permită fluxuri inverse, iar problema rusească a fost descrisă ca fiind una a UE. Cu toate acestea, cele mai vulnerabile state au rămas tot cele sărace, din Est, în special Bulgaria şi Macedonia, în timp ce pentru Europa de Vest riscurile au rămas minime, notează Jack Sharples şi Andy Judge într-o analiză publicată pe blogul EUROPP al London School of Economics privind impactul pe care l-ar avea suspendarea livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina.
Trebuie menţionat aici că Uniunea Europeană prin Comisia Europeană i-a interzis pentru moment Bulgariei să colaboreze cu Rusia pentru construirea secţiunii bulgăreşti a gazoductului South Stream prin care Rusia vrea să livreze gaze Europei Centrale şi de Est printr-o rută care, ca şi Nord Stream, ocoleşte Ucraina.
Aproximativ 15% din gazele naturale consumate în Europa tranzitează teritoriul ucrainean.
Ucraina îi cere Rusiei gaze la preţuri mai mici decât cele vândute României
Rusia a suspendat livrările de gaze către Ucraina după ce a cerut ori plata acestora în avans, ori rambursarea a aproape 2 mld. dolari din datorii de 4,5 mld. dolari legate tot de exporturi de gaze.
Naftogaz urmăreşte, în schimb, să recupereze de la Gazprom 6 mld. dolari, sumă ce ar reprezenta o „supraplată“ a gazelor acumulată începând cu 2010.
Moscova îi vinde Kievului gaze la preţul de 485,5 dolari pe mia de metri cubi, cu mult peste tariful de discount de 268 de dolari pe mia de metri cubi promis înainte de înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici în încercarea de a menţine Ucraina în sfera sa de influenţă.
Ucraina susţine că este pregătită să-şi plătească datoriile către Rusia dacă aceasta reduce preţul la 326 de dolari pe mia de metri cubi.
Comisia Europeană, care a mediat o serie de negocieri între Rusia şi Ucraina, a propus ca statul ucrainean să plătească preţul de 385 de dolari pe mia de metri cubi iarna şi de 300 de dolari vara. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu poate accepta un tarif mai mic de 385 de dolari pe mia de metri cubi, nivel care ar fi apropat de media de pe piaţa europeană.
Spre comparaţie, România a plătit în ianuarie pentru gazele importate din Rusia 390 de dolari pe mia de metri cubi.
„Partea ucraineană ar fi acceptat propunerea, dar nu şi partenerii ruşi. Comisia este convinsă că se poate ajunge la o soluţie“, se arată într-un comunicat al CE.
Preţul gazelor este o problemă foarte sensibilă în Ucraina deoarece activitatea economică de acolo, în special cea a industriei învechite, este adaptată preţurilor mici ale combustibilului livrat de Rusia. De asemenea, nemulţumirile populaţiei legate de nivelul scăzut de trai – Ucraina este una dintre cele mai sărace economii din Europa - au fost ţinute în frâu prin subvenţionarea gazelor de către stat.
Noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko i-a cerut UE să impună asupra Rusiei sancţiuni economice după ce separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei au doborât un avion al armatei ucrainene ucigând astfel 49 de soldaţi.
