"Daca vezi un bancher elvetian ca se aruca pe geam, urmeaza-l: sigur se scot bani din asta", spunea cu umor Voltaire, in secolul al XVIII-lea. Reputatia Elvetiei de punct de referinta in domeniul bancar era una solida in vremea lui Voltaire si a fost pastrata intacta in urmatoarele doua secole, in care mica natiune din Alpi era perceputa drept cel mai sigur paradis bancar, deparete de orice instabilitate economica, framantare politica si impozite ridicate. Insa acum, paradisul se destrama incetul cu incetul...
Cresterea presiunii din partea autoritatilor de reglementare in ultimul deceniu, corelata cu descoperirea unor noi surse de imbogatire mai transparente, precum optiunile pe actiuni, au redus atractivitatea Elvetiei si a faimosului sau secret bancar. O parte din ce in ce mai mare din averea europenilor ramane in granitele nationale, in loc sa se afunde in seifele banciulor elvetiene, si tendinta aceasta pare sa se amplifice in continuare.
Amnistiile aduc banii acasa
Germania a aprobat luna trecuta o amnistie pentru cei care incearca sa scape de impozitare plasandu-si banii in strainatate, masura ce va aduce inapoi in Germania circa 5 miliarde euro. O masura similara adoptata anul trecut de Italia a stimulat repatrierea a circa 60 miliarde de euro din depozitele din strainatate , din care jumatate au fsot retrase din Elvetia. A doua amnistie de acest gen este planificata de guvernul italian pentru anul acesta.
"Acum, daca faci bani, nu-i mai poti ascunde", este de parere Peter Braunwalder, directorul executiv al HSBC Republic, una dintre diviziile internationale de private banking din cadrul HSBC Holdings.
Conform unui studiu realizat de IBM Business Consulting Services, care a intervievat 105 de administratori de fonduri si banci private din 13 centre financiare europene, modelul vechi de private-banking bazat pe depozitarea bogatiei acumulate de persoanele fizice in conturi din strainatate "este pe moarte, deoarece exista oportunitati mai bune de valorificare in plan intern'. Cunoscuta sub denumirea de optimizare a taxelor, practica de a scoate bani din tara pentru a-i depozita in siguranta in strainatate este tot mai putin rentabila.
Raportul bianual al IBM, European Wealth and Private Banking, publicat in cursul lunii mai, arata ca industria bancara estimeaza ca piata depozitelor interne sa creasca cu 23% pana in 2005, fata de o crestere de doar 8% estimata pentru economiile in strainatate.
Reorientare strategica
Pe masura ce banii incep sa urmeze rute din ce in ce mai diverse, bancile elvetiene si alte banci private internationale, se concentreaza mai mult pe economiile plasate in interiorul granitelor nationale. Insa exploatarea pietei europene a averilor private nu este intotdeauna o manevra facila. Unele banci s-au retras deja din aceasta afacere costisitoare, iar jucatorii mai rabdatori vor mai avea de astepat cativa ani pana sa vada o urma de profit.
Unele banci de mai mici dimensiuni au format parteneriate strategice cu manageri locali de fonduri pentru a capta o cota cat mai mare din diverse piete nationale, in crestere rapida. De exemplu, grupul financiar elvetian Julius Baer, Group s-a asociat cu managerul italian de fonduri Credito Valtellinese Banking Group pentru a forma Julius Baer Crevat Private Banking in orasul nord italian Sondrio. Licenta bancara de functionare a fost acordata luna trecuta.
Mai agresive sunt multinationalele, precum Deutsche Bank, cea mai mare banca din Germania, Citibank, din cadrul celui mai puternic grup financiar din lume, Citigroup, sau bancile elvetiene Credit Suisse si UBS. Acestea au abordat in forta ietele din Germania, Franta, Spania, Italia si Marea Britanie, tari care totalizeaza 80% din averea europenilor.
Succesul nu este insa garantat. Cel mai bun exemplu este cel al Credit Suisse, care nu a reusit sa stimuleze cresteera depozitelor clientilor privati, componenta esentiala pentru reusita in domeniul de private-banking, de cand a achizitioant, in 1997, grupul elvetian de servicii financiare Winterthur, impreuna cu reteaua sa impresionanta de retail.
Deutsche Bank a vrut sa capteze piata franceza prin preluarea Banque Worms, in 2000, dar peste doi ani a fost nevoita sa vanda afacerea in pierdere. "Nu am avut destula cota de piata pentru a fi profitabili",a spus un bancher de la Deutsche Bank.
Cum se descurca elvetienii?
Christoph Ritschard, analist specializat in Private-banking la Zurich Cantonal Bank, este de parere ca bancile elvetiene au avut cea mai buna performanta pana acum, datorita brandului si a reputatiei cladita in acest domeniu. Insa si ele au avut de luptat. "Marile banci elvetiene, UBS si Credit Suisse si-au cladit operatunile in circa trei ani. Va mai dura inca trei sau patru ani pana sa devina profiatbile", spune Ritschard. "Asta s-ar putea intampla mai curand, in functie de conditiile pietei si de abilitatea lor de a forma echipe de manageri specializati pe relatii cu clientii".
Reusita UBS
De cand UBS a lansat European Wealth Management Initiative, in 2001, banca a deschis 32 de sucursale si a angajat 575 de consultanti pe relatii cu clientii, in Europa. Depozitele clientilor s-au dublat, ajungand la 31 miliarde franci elvetieni (20 miliarde euro) in primul trimestru, de la investitia initiala de 12 miliarde franci elvetieni. In ciuda declinului pietei, primele trei luni au adus cele mai mari fluxuri de fonduri noi de pana acum, de circa trei miliarde franci elvetieni. Banii provin in principal din Marea Britanie si Germania, spune UBS. andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
