Business Internaţional

Pandemia testează limitele sistemelor de sănătate subfinanţate din Europa de Est, unde migraţia medicilor în străinătate face ca personalul rămas să fie vulnerabil la Covid din cauza vârstei înaintate

Guvernul maghiar a aprobat majorări salariale record pentru medici, dar şi posibilitatea de a detaşa forţat medicii la orice spital din Ungaria timp de până la doi ani.

Guvernul maghiar a aprobat majorări salariale record pentru medici, dar şi posibilitatea de a detaşa forţat medicii la orice spital din Ungaria timp de până la doi ani.

Autor: Bogdan Cojocaru

25.10.2020, 09:06 317

♦ În Polonia, guvernul transformă Stadionul Naţional din Varşovia în spital de campanie temporar pentru a decongestiona saloanele de terapie intensivă supraaglomerate ale spitalelor.

Din emblematicul oraş-port de la Baltica Gdansk şi până la străvechea fortăreaţă din Golful Kotor al Adriaticii, pandemia de Covid-19 mătură Europa de Est şi Balcanii, expunând probleme care fac diferenţa între viaţă şi de moarte într-o astfel de criză: lipsa acută de personal medical şi sisteme de sănătate subfinanţate.

În Bulgaria, singurul medic pneumolog al spitalului municipal din Aitos, oraş aflat îm vecinătatea staţiunilor litorale Sunny Beach şi Burgas, este tratat de Covid-19 chiar la locul de muncă. Acolo, locurile pentru bolnavii infectaţi cu coronavirus sunt aproape toate ocupate. În zilele bune, medicul îi îngrijeşte pe alţi pacienţi, scrie The New York Times. Bulgaria este cea mai săracă economie din UE.

În Cehia, Milan Kubek, preşedintele Colegiului Medicilor, a făcut apel la medicii cehi care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă pentru a-şi ajuta ţara să treacă peste criza din sectorul medical. Sistemul de sănătate ceh se luptă cu cea mai mare creştere a ritmului de infectări din Europa. Deşi Cehia este cea mai matură economie din regiune, cele mai multe spitale şi clinici de acolo duc lipsă de doctori asistenţi şi specialişti, inclusiv în boli respiratorii, după cum spune Petr Smejkal, şeful departamentului de boli infecţioase şi epidemiologie al Institutului de Medicină Clinică şi Experimentală. Doctorul Kubek, de la Colegiul Medicilor, a avertizat săptămâna trecută că dacă ritmul de atunci se menţine, numărul de angajaţi din facilităţile medicale infectaţi ar putea creşte de la 5.500 la 40.000 în doar o lună. De atunci, guvernul a introdus restricţii în viaţa socială a cehilor pentru a limita răspândirea pandemiei.

În Polonia, guvernul transformă Stadionul Naţional din Varşovia în spital de campanie temporar pentru a decongestiona saloanele de terapie intensivă supraaglomerate ale spitalelor. Stadionul cu o capacitate de 58.500 de locuri va putea adăposti, după amenajare, 500 de pacienţi bolnavi de Covid-19. Paturile şi aparatura, inclusiv pentru terapia cu oxigen, vor fi instalate în numeroasele camere de conferinţe ale facilităţii sportive amplasate sub tribune. Însă nu este clar cum va găsi guvernul personal pentru noul spital având în vedere multiplele semnale că Polonia duce lipsă de doctori şi angajaţi pregătiţi pentru îngrijirea bolnavilor, remarcă Euronews. Andrzej Matyja, preşedintele Colegiului Suprem al Medicilor, spune că „sistemul de sănătate nu a fost niciodată operaţional. Fără sprijin, este ca un pacient de la terapie intensivă“. Medicii cer guvernului să recruteze mai mult personal şi să majoreze cheltuielile cu sănătatea, în timp ce unii oficiali acuză doctorii că refuză să se alăture echipelor Covid.

Polonia este cea mai mare economie est-europeană, însă strategia de luptă cu pandemia este prinsă în furtuna politică. Jaroslaw Kaczynski, vicepremier şi liderul partidului aflat la guvernare, a ameninţat ca ţara sa îşi va folosi dreptul de veto în privinţa oricărui buget UE şi pachet de ajutor economic în vreme de pandemie dacă acestea sunt legate de îngrijorările Comisiei Europene şi Occidentului privind respectarea statului de drept în Polonia. „Nu-i vom lăsa să ne terorizeze cu banii lor“, a declarat Kaczynski. Şi premierul Ungariei Viktor Orban făcea ameninţări similare în vară, dar a scăzut tonul odată cu revenirea în forţă a pandemiei. În Ungaria, o parte a presei scrie că deficitul de personal medical ar putea deveni o problemă mai mare decât lipsa de echipament.

În primele luni ale pandemiei, guvernul maghiar a comandat 16.000 de ventilatoare pentru respirat, a spus Peter Almos, vicepreşedintele Colegiului Medicilor din Ungaria. Cu toate acestea, cu doar 2.000 de medici pregătiţi pentru terapie intensivă şi tot atâea asistente, sistemul de sănătate al Ungariei nu are personal suficient pentru a opera noul echipament. Almos a explicat că problema în Ungaria este că medicii cu vârste de 40-50 de ani, care au cea mai mare experienţă şi îşi pot pregăti colegii, lipsesc. „Pleacă din ţară şi nu se mai întorc.“ Cei rămaşi sunt tineri neexperimentaţi sau medici şi asistente cu vulnerabilitate ridicată la Covid din cauza vârstei înaintate. Această problemă nu este specifică doar Ungariei, ci întregii regiuni. Spre exemplu, un spital public din oraşul bulgar Goţe Delcev şi-a pierdut singurul anestezist din cauza Covid în septembrie.

Între timp, guvernul ungar şi parlamentul controlat de partidul de guvernământ au aprobat creşteri record pentru salariile doctorilor „ de până la 120%. Noile salarii, care ar ajunge astfel la nivelurile celor din Austria, au fost aprobate în cadrul unei reforme mai cuprinzătoare care include, spre exemplu, interzicerea acceptării de către personalul medical de bani suplimentari de la pacienţi, scrie Financial Times. Peter Almos, vicepreşedintele Colegiului Medicilor, a spus că, deşi majorările respectă cererile organizaţiei sale, condiţiile ataşate i-ar putea îndepărta şi mai mult pe medici de sistemul medical ungar. Mulţi doctori au mai multe locuri de muncă, iar una din noile condiţii cere că o astfel de situaţie nu va mai putea fi posibilă fără acordul unui organism guvernamental. Însă cea mai îngrijorător aspect ar reformei este legalizarea relocării obligatorii la orice spital din Ungaria timp de până la doi ani. De decenii personalul medical părăseşte Europa de Est în valuri, un exod care s-a înteţit după 2004, când zece ţări central şi est-europene au aderat la UE. În Ungaria, spre exemplu, circa 1.200 de medici îşi iau rezidenţiatul în fiecare an. Însă în 2018 circa 900 au emigrat, în condiţiile în care, după cum explică Almos, doctorii rezidenţi şi cei specialişti câştigau mai puţin decât casierii de la Tesco, un lanţ de retail. Ferenc Falus, fost secretar de stat în ministerul sănătăţii, acuză guvernul că nu a construit un sistem de testare şi de anchetă epidemiologică eficient. „Practic, în Ungaria nimeni nu caută contacţii“, a spus el.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO