♦ Despre efectul pandemiei asupra economiei româneşti, Comisia Europeană scrie că măsurile stricte de lockdown au afectat negativ cheltuielile consumatorilor ♦ În plus, perturbările din lanţurile de aprovizionare internaţionale au încetinit producţia şi exporturile ♦ S-au redus şi importurile, dar mai slab, iar în aceste condiţii balanţa comercială a continuat să se deterioreze.
Comisia Europeană prezice pentru acest an o recesiune uşor mai blândă decât decât arătau calculele anterioare, din vară, însă şi o revenirea mai lentă, care va fi influenţată în mare parte de cât de dur va fi lovită economia europeană de cel de-al doilea val al pandemiei.
Noile proiecţii arată şi că economia UE merge în mai multe viteze, anul 2020 aducând recesiuni moderate, de sub 4%, în state precum Lituania, Irlanda, Suedia, Polonia şi Danemarca, şi deosebit de dure în Spania, Italia, Croaţia, Franţa, Portugalia şi Grecia. De asemenea, se observă că în ansamblu economiile din Europa Centrală şi de Est vor înregistra anul acesta o scădere economică mai mică decât cea a zonei euro. În est, impactul pandemiei asupra economiei va fi cel mai slab în Polonia şi cel mai dur în Croaţia, o ţară turistică. Totodată, în regiune, Polonia va recupera cel mai repede ce a pierdut în criză. Economia poloneză este de altfel singura din UE care în criza financiară globală a reuşit să evite recesiunea, crescând până la venirea pandemiei neîntrerupt de un sfert de secol.
Cât despre Germania, cea mai mare economie europeană, de care depind în mare parte industriile din est, prognoza de toamnă a CE nu aduce nimic spectaculos: o recesiune moderată urmată de o recuperare de lentă, de aproape doi ani.
În cazul României, al cărei PIB este estimat să se contracte cu 5,2% anul acesta şi să urce cu 3,3% în 2021 şi cu 3,8% în 2022, CE a remarcat că scăderea din 2020 va fi mai puţin severă, însă incertitudinile rămân foarte ridicate având în vedere evoluţia recentă a pandemiei, iar „economia nu este aşteptată să revină la nivelurile de dinainte de criză înainte de sfârşitul anului 2022“. În vară, CE estima pentru România o scădere economică de minus 6% anul acesta şi o creştere de 4% în 2021. Proiecţiile nu se întindeau până în 2022.
Despre efectul pandemiei asupra economiei româneşti, Comisia scrie că măsurile stricte de lockdown au afectat negativ cheltuielile consumatorilor. În plus, perturbările din lanţurile de aprovizionare internaţionale au încetinit producţia şi exporturile. S-au redus şi importurile, dar mai slab, iar în aceste condiţii balanţa comercială a continuat să se deterioreze.
Despre Polonia, experţii CE scot în evidenţă că economia a început deja să-şi revină din recesiunea cauzată de pandemia de Covid-19, însă creşterea numărului de infecţii ar putea acţiona ca o frână. Noile estimări arată o scădere a PIB de 3,5% anul acesta, o evoluţie care reflectă în special severitatea contracţiei din al doilea trimestru - o scădere de aproape 9% în ritm trimestrial, cu toate componentele exceptând consumul guvernului fiind afectate semnificativ. Consumul privat, motorul de creştere economică din ultimii ani, a suferit o contracţie de peste 10%. Însă trimestrul trei a adus, probabil, o revenire puternică mulţumită retragerii măsurilor de lockdown şi refacerii lanţurilor de aprovizionare. CE a calculat că economia poloneză va rămâne sub nivelul din 2019 până la finalul anului viitor. PIB-ul ar urma să crească cu 3,3% în 2021 şi cu 3,5% în 2022.
Şi economia Ungariei a început să se recupereze, dar şi aici al doilea val de infecţii reprezintă un risc major. Creşterea PIB-ului şi-ar putea reveni în 2021-2022 cu ajutorul programelor de stimulare. Comisiei i-a atras atenţia faptul că PIB-ul s-a prăbuşit cu peste 13% în al doilea trimestru din 2020, în ritm anualizat, după o creştere puternică în anul anterior. Deşi politicile de amortizare a impactului primului val al pandemiei au fost mai puţin dure decât în cele mai multe state membre ale UE, economia maghiară a fost afectată din cauza expunerii ridicate la industrii foarte ciclice, cum este cea auto, dar şi la turism şi la transportul aerian, segmente afectate sever de pandemie. Activitatea economică şi-a revenit accelerat după retragerea măsurilor de lockdown şi refacerea lanţurilor de aprovizionare internaţionale. CE notează şi faptul că Ungaria se confruntă acum cu un nou val puternic al pandemiei. PIB-ul maghiar este aşteptat să scadă cu minus 6,4% anul acesta şi să urce cu 4% în 2021 şi cu 4,5% în 2022.
Şi în Cehia, cea mai matură economie din Europa Centrală şi de Est, actualul val de infectări şi noile măsuri de încetinire a pandemiei vor afecta revenirea economiei care abia începuse să-şi facă simţită prezenţa. PIB-ul este estimat să se prăbuşească cu aproape 7% în 2020 şi să revină la nivelul de dinainte de recesiune abia la finalul anului 2022. Consumul privat, coloana vertebrală a creşterii din ultimii ani, se va comprima cu 5% anul acesta, reflectând incertitudinile şi restricţiile. Comerţul va fi afectat puternic din cauza structurii exporturilor cehe. Natura puternic prociclică a unor sectoare, cum ar fi cel auto, va duce la scăderea balanţei comerciale anul acesta. Însă, dacă lanţurile de aprovizionare rămân funcţionale în pofida provocărilor pe care le are în faţă sectorul auto, industria manufacturieră şi exporturile ar trebui să-şi continue revenirea în 2021 şi 2022. CE estimează pentru anul acesta o scădere a PIB-ului ceh de minus 6,9%, urmată de creşteri de 3,1% în 2021 şi de 4,5% în 2022.
Croaţia, cu o economie dependentă de turism, va înregistra în anul curent o scădere a PIB de minus 9,6%, pierdere pe care nu o va putea recupera nici în 2022. Germania a trecut printr-o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului de -5,6% anul acesta, însă revenirea îşi va urma cursul în 2021 şi 2022, alimentată de exporturi şi de consumul privat. 2022 va fi anul revenirii economiei la nivelul de dinaintea crizei, aceasta dacă recesiunea şi pandemia nu afectează capacitatea productivă. CE prognozează pentru zona euro o recesiune de 7,8% anul acesta, şi una de 7,4% pentru UE.
