Business Internaţional

OTP: Banca Naţională a Ungariei nu se mai duce după inflaţie, ci urmăreşte creşterea economică

AFP/Mediafax Foto

AFP/Mediafax Foto

Autor: Luiza Chiroiu

15.06.2015, 00:06 521

Banca centrală a Ungariei se îndepărtează de misiunea sa principală prevăzută în statut, ţintirea unei inflaţii de 3% pe termen mediu, şi îşi orientează eforturile către susţinerea creşterii economice, alăturându-se astfel încercării guvernului lui Viktor Orban de a reduce datoria externă a ţării.

Schimbarea politicii instituţiei centrale este „un pas ingenios“, consideră Csaba Szalma, administrator de fonduri la OTP Bank, cea mai mare bancă a Ungariei. Analistul crede însă că banca centrală riscă să strice percepţia pieţelor că instituţia trebuie să fie un luptător pentru apărarea stabilităţii preţurilor, scrie Bloomberg.

„Mi se pare că banca centrală îşi mută atenţia către ţintirea unei anumite dobânzi pentru a ajuta guvernul să menţină costurile de împrumut la cel mai jos nivel posibil. Pieţele vor începe să pună sub semnul îndoielii credibilitatea politicii băncii în legătură cu inflaţia“, afirmă Szalma.

Gyorgy Matolcsy, actualul guvernator al băncii centrale, este un apropiat al premierului, acesta deţinând funcţia de ministru al economiei în guvernul Orban până în 2013. Premierul l-a numit atunci în funcţia de guvernator al băncii centrale şi încă din acel moment analiştii au atras atenţia asupra faptului că această mişcare va duce la limitarea independenţei instituţiei şi la intrarea sa sub influenţa guvernului. Fostul guvernator Andras Simor insista pe menţinerea dobânzilor ridicate pentru a nu-i împovăra pe cei cu credite în valută şi s-a opus presiunilor lui Orban pentru scăderea dobânzilor. Matolcsy a dus dobânzile la minime record în speranţa că astfel va devaloriza forintul şi-i va ajuta pe exportatori, impulsionând totodată creşterea economică.

La începutul lunii iunie, banca centrală a decis să forţeze băncile comerciale să-şi sporească finanţarea către guvern prin cumpărarea de obligaţiuni, descuranjându-le să-şi parcheze excesul de lichiditate la instituţia centrală. Nivelul ridicat al datoriei externe reprezintă unul din punctele slabe ale economiei ungare, situându-se la 86% din PIB la sfârşitul anului trecut. Ungaria este economia est-europeană cu cele mai mari datorii.

Tot mai mulţi analişti şi personaje din sfera acadmică consideră că prioritatea băncilor centrale stabilită în urmă cu mai bine de două decenii, şi anume ţintirea unei anumite inflaţii, ar trebui înlocuită cu o ţintă de creştere economică. Băncile centrale ar căpăta astfel mai mult spaţiu de manevră pentru a lupta pentru asigurarea avansului economic, stimulând astfel încrederea populaţiei şi a oamenilor de afaceri în creşterea PIB-ului.

Banca Ungariei a reluat ciclul de tăieri ale dobânzilor de referinţă în martie, după opt luni în care a menţinut dobânda pentru a combate deprecierea forintului.

„Banca centrală se simte invincibilă, simte că nu există nimic în lume care ar putea să o forţeze să crească dobânzile într-un orizont de timp apropiat“, spune Szalma.

 

Banca centrală caută economişti „imigranţi“ într-o ţară care nu vrea străini

Banca centrală îşi caută un şef pentru Departamentul de Cercetare şi este dispusă să angajeze inclusiv un imigrant economist, care nu este obligat nici măcar să cunoască limba maghiară, dacă are calificările necesare, scrie Portfoliu.hu. Banca pare astfel că nu urmează politica guvernului în ceea ce priveşte încurajarea revenirii în ţară a ungurilor care lucrează în străinătate, şi nici nu aderă la poziţia executivului privind imigranţii, pe care guvernul de la Budapesta ar vrea să îi ţină departe de Ungaria, inclusiv prin închiderea cu un gard a graniţei de sud. Obstacolul este, desigur, unul pentru imigranţii ilegali.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO