Orientarea Ungariei către ţările estice a adus deocamdată doar neîncrederea partenerilor vestici şi promisiuni obscure

Schimbarea de politică externă (în pri­mii săi ani ca premier Orban a culti­vat cu hotărâre deschiderea către Occi­dent) nu a adus beneficii vizibile pentru Un­garia, iar rezultatele exporturilor către Est sunt în cel mai bun caz îndoielnice, scrie Portfolio.hu. Agenţia de ştiri economice notează că un efect vizibil al „deschiderii către Est“ este că Ungaria este privită acum cu suspiciune de partenerii europeni, ceea ce va produce, probabil, pagube economiei.

„Ofensiva“ estică a exporturilor s-a împotmolit

În pofida politicii de „deschidere că­tre Est“, promovată intens mai ales la ni­vel de imagine, ponderea în total a ex­por­turilor către economiile asiatice nu a crescut de loc în perioada 2010-2013. Ministrul de externe Péter Szijjártó pare să fi găsit explicaţia eşe­cu­lui în toam­na tre­cută. „Exporturile noastre că­tre lu­mea arabă vor scădea anul acesta (2014 – n. red.) din cauza deci­ziilor a două companii multi­naţionale, care vor fi descrise ca eşe­cul politicii de deschi­de­re către Est, dar în realitate nu este un eşec“, a explicat el.

În realitate, exporturile către est cresc din 2010 în acelaşi ritm cu expor­turile totale, ceea ce reprezintă un rezul­tat slab având în vedere baza redusă de ex­port, pieţele imense către care se în­dreap­tă produsele şi eforturile di­plo­ma­tice. Anul 2014 este unul mai slab. Expor­tu­rile totale eva­luate în forinţi au crescut cu 7,8%, pe când cele către eco­nomiile asia­tice s-au contractat cu 9%.

Puterea eco­no­mică a Asiei creşte, iar pieţele de acolo sunt apetisante pen­tru întreaga lume ves­tică, dar în timp ce experienţa în eco­nomie şi politică ex­ter­nă ajută alte ţări să-şi mărească expor­turile acolo, ideile Ungariei sunt cel puţin ciudate: vân­zarea de obliga­ţiuni suverane unor state cu care nu are nicio relaţie econo­mică notabilă sau ex­pu­nerea rezervelor valutare la rublă (mo­neda rusească s-a depreciat cu aproa­pe 50% în 2014). 

Orban a decis chiar să repatrieze în Azerbaidjan un cri­mi­nal condamnat. Aces­ta a fost întâm­pi­nat acasă ca un erou pen­tru ciopârţirea cu un topor a unui ofiţer ar­mean în timp ce mi­li­tarul dor­mea, scrie Portfolio.hu.

În timp ce pen­tru ma­joritatea ţă­ri­lor des­­chiderea că­tre Est în­seamnă mai ales pieţe de ex­port şi opor­tu­nităţi de inves­tiţii, Orban duce Unga­ria peste aceste noţiuni. Spre exemplu, premierul ma­ghiar priveşte Azerbaidjanul, China şi Rusia, cu modele de guvernare tota­lita­re, ca exemple de dezvoltare şi de urmat.

South Stream

Gazoductul South Stream a repre­zen­tat până nu demult un proiect prio­ritar pentru Rusia. Conductele ar fi trebuit să aducă gaze ruseşti în Europa Centrală pe sub Marea Neagră, prin Bulgaria, Serbia şi Ungaria pe o rută care ocoleşte Ucraina. Guvernul ungar a făcut la Bruxelles lobby puternic pen­tru acest proiect, în condi­ţi­ile în care partea ru­seas­că pro­mi­tea în schim­­bul cola­borării ga­ze mai ief­ti­ne, un ele­ment esenţial al politi­ci­lor populiste ale lui Orban. Jucătorii euro­peni şi mulţi obser­va­tori suspec­tea­ză că sfo­rile erau trase de la Mos­co­va. În po­veste au apă­rut veşti că expor­ta­to­rul rus de ga­ze na­turale Gaz­prom a ce­rut să depo­zi­teze 700 de milioane de metri cubi de gaze în depozitele ungureşti.

Regulile UE prevăd că la gazoduct trebuie să aibă acces părţi terţe, dar Mos­cova nu a acceptat aceasta. În urma ac­ţiunilor Rusiei din Ucraina, Comisia Eu­ropeană şi-a înăsprit poziţia privind South Stream, un proiect căruia i s-a opus şi SUA încă de la început pe motiv că este prea scump şi că nu aduce re­giu­nii o sursă alternativă reală de gaze.

Pe 1 decembrie 2014, aflat în vizită în Turcia, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Rusia se retrage din proiectul South Stream. Aceasta a eliminat un factor care tensiona relaţiile dintre Vest şi Ungaria.

Paks 2

La începutul anului, spre surprinde­rea întregii lumi, liderii Ungariei şi Rusiei au semnat la Moscova un acord care permite Rusiei să construiască două noi reactoare la singura centrală nucleară a Ungariei, cea la Paks. În loc să lanseze o ofertă internaţională, aşa cum a promis, guvernul a ales, într-un mod cât se poate de opac, ca partener în această investiţie Rusia. Toate informaţiile pri­vind alege­rea au fost făcute secrete. Treptat, la pre­siunea presei şi a publi­cu­lui, s-au aflat detalii despre, spre exem­plu, con­tribuţia financiară a Rusiei: zece mi­liar­de de euro. Proiectul va fi unul de du­ra­tă, iar evenimentele recente au adus un nou risc, care izvorăşte din starea eco­no­miei ruseşti. În ultimele săptămâni, fi­nan­ţarea externă pentru Rusia a de­venit mai scumpă decât era atunci când Moscova s-a angajat să finanţete pro­iectul Paks 2.