„A înţelege sistemele politice care nu sunt vestice, nu sunt liberale, democraţii liberale şi în unele cazuri nici chiar democraţii, dar care fac din aceste naţiuni un succes, este principala problemă a acestor zile“, a spus Orban, citat de The Wall Street Journal. El a explicat că prin detaşarea de dogmele şi ideologiile general acceptate, ungurii vor căuta să îşi făurească o nouă Ungarie care să facă din comunitatea lor un succes care va dura timp de decenii în cursa globală.
Ungaria va fi un stat creştin care va promova şi ocroti munca
De când a revenit la putere în 2010, Orban şi-a adus adesea ţara pe curs de coliziune cu oficialii europeni de la Bruxelles prin schimbări legislative, prin modificarea Constituţiei şi prin introducerea unor măsuri care au adus guvernului controlul instituţiilor de stat, al băncii centrale, o influenţă mai mare în anumite sectoare economice şi au diminuat drastic puterea mass-media independente sau antiguvernamentale. Guvernul duce o campanie de renaţionalizare a fostelor companii de stat, inclusiv a băncilor, din sectoare acum dominate de jucători străini.
Orban a asigurat că Ungaria va fi un stat care va promova şi ocroti munca, unde vor fi respectate valorile creştine şi drepturile omului, dar care nu va fi liberal prin natura sa.
„Noul stat pe care-l construim acum în Ungaria nu este unul liberal. Nu neagă valorile de bază ale liberalismului precum libertatea, dar nu face din acestea un element de bază, ci foloseşte o abordare aparte, naţională“, a spus Orban.
Guvernul lui Orban a limitat deficitul bugetar prin majorarea taxelor în anumite sectoare dominate de companii internaţionale, a decelerat inflaţia cu tăieri ale preţurilor energiei şi a pus economia pe calea revenirii folosind mai ales fondurile rezervate de UE celor mai săraci membri. Recent, Orban a semnat un acord cu Rusia pentru dezvoltarea industriei nucleare a ţării sale. Acordul presupune un împrumut rusesc echivalent cu 10% din PIB-ul Ungariei.
Singapore, capitalismul de stat
Singapore, modelul despre care unii analişti spun că este urmat de Orban, este o economie mică din Asia de Sud-Est, lipsită de resurse naturale, dar ghidată după un model de capitalism de stat, unde statul deţine participaţii majoritare în companii strategice şi direcţionează investiţiile prin intermediul fondurilor de investiţii deţinute de stat.
Singapore şi-a creat aceste companii şi agenţii autonome pentru a susţine dezvoltarea diverselor sectoare economice în condiţiile în care sectorului privat îi lipseau fondurile şi competenţa necesare pentru a asigura progresul economic, potrivit unei analize publicate de International Review of Business Research Papers. Ţara este considerată una dintre cele mai atractive destinaţii pentru investitori datorită mediului de business transparent, necorupt şi nebirocratizat. Industria participă cu 30% la Produsul Intern Brut, mult mai mult decât în multe economii avansate, precum Franţa, Marea Britanie şi SUA.
În India, cea mai mare democraţie din lume, o ţară cu peste 1,2 miliarde de locuitori, speranţa de viaţă s-a dublat la 66 de ani de la câştigarea independeţei în 1947, iar PIB-ul per capita a crescut de cinci ori. Ani de zile economia indiană a avut printre cele mai rapide ritmuri de creştere din lume şi astfel a ajuns printre cele mai mari economii emergente din lume. India are şcoli de elită, dar pentru cei privilegiaţi. Dintre persoanele cu vârste de peste şapte ani aproape unu din cinci bărbaţi şi una din trei femei sunt analfabeţi. Mai puţin de jumătate din copii pot împărţi 20 la 5, chiar şi după patru ani de şcoală.
Noul guvern hindus naţionalist pro-business condus de Narendra Modi, la trei ani de la câştigarea alegerilor, vrea să modernizeze modelul politic şi de afaceri al ţării deoarece apreciază că efectele primei generaţii de reforme, instroduse în 1991, au dispărut şi că economia are probleme grave.
În ultimul deceniu economia turcească a progresat într-un ritm exploziv. Din 2002, PIB-ul a crescut de aproape patru ori pe fundalul unui boom de proporţii epice al consumului şi construcţiilor care a dus la apariţia a numeroase malluri, zgârie-nori şi proiecte de infrastructură ambiţioase, scrie Forbes. Economia Turciei a continuat să crească aproape neperturbată în timpul crizei financiare mondiale care a adus stagnare şi recesiune statelor occidentale. Însă boomul economic turcesc, bazat pe credit ieftin şi datorie, s-a transformat într-o bulă periculoasă similară celor care au provocat recesiunea economiilor vestice în urmă cu şase ani.
