Următoarele săptămâni ar putea fi pentru preşedintele Franţei, socialistul François Hollande, ultima şansă să demonstreze că este capabil să vindece a doua economie europeană ca mărime de anemia acută provocată de lipsa de forţă a reformelor şi de lipsa de viziune a guvernanţilor.
Hollande, care-şi va prezenta astăzi următoarele etape ale strategiei sale economice, este perceput atât în Franţa, cât şi în străinătate ca un lider slab, lipsit de carismă şi de forţa necesară îndeplinirii misiunii reînoirii naţiunii. Popularitatea preşedintelui în rândul alegătorilor a ajuns la minimul istoric de 15%, potrivit unui sondaj realizat de agenţia de cercetare a pieţei YouGov, scrie The Wall Street Journal.
Gravitatea situaţiei în care se află l-a determinat pe preşedinte să-şi reconsidere adversarii, el promiţând la începutul acestui an că va ajuta companiile prin reducerea costurilor acestora cu toate că iniţial se declarase „inamic al sistemului financiar“. Liderii din lumea afacerilor, nevoiţi să navigheze printre creşterile taxelor şi politicile incoerente, vor să vadă măsuri concrete din partea lui Hollande.
„Admiţând că firmele au un rol important de jucat în dezvoltarea economiei şi în crearea de noi locuri de muncă este un pas în direcţia bună. Însă acestea sunt doar cuvinte. Avem nevoie de acţiuni concrete“, a spus Jean-Pierre Clamadieu, CEO al producătorului de chimicale Solvay, citat de Bloomberg.
Însă „pactul responsabilităţii“ oferit de Hollande oamenilor de afaceri condiţionează reducerea taxelor şi a birocraţiei de angajamentul companiilor de a înfiinţa locuri de muncă şi de a ajuta astfel la reducerea ratei şomajului, ajunsă la maximul ultimilor 16 ani, de 11%.
O altă noutate în discursul lui Hollande este opoziţia faţă de abuzurile generosului sistem de ajutor social al statului francez. El a declarat că a venit timpul tăierii cheltuielilor publice pentru a face loc reducerilor de taxe. Aceste promisiuni i-au nemulţumit pe actualii săi aliaţi, susţinători ai proiectelor sociale.
Hollande, al cărui mandat de cinci ani se apropie de jumătate, a afirmat în repetate rânduri că strategia lui este de a implementa reforme în prima parte a mandatului şi de a culege roadele în cea de-a doua parte. Dacă va decide să implementeze noi măsuri anul acesta, preşedintele francez este în criză de timp.
În luptă nu cu problemele economiei, ci cu tabloidele
Însă misiunea lui Hollande, a cărui credibilitate a avut deja de suferit din cauza nepotrivirii promisiunilor cu acţiunile sale, este cu atât mai dificilă cu cât trebuie să-şi concentreze eforturile pentru a ţine piept zvonurilor apărute în tabloide, care vorbesc despre o posibilă relaţie amoroasă ascunsă a preşedintelui.
Subiectul ar putea acapara toată atenţia cu ocazia tradiţionalei conferinţe de presă de început de an susţinută astăzi de Hollande.
Începutul anului a fost plin de provocări şi pentru Franţa, nu doar pentru Hollande. Parisul şi presa franceză s-au văzut în poziţia de a respinge o serie de atacuri lansate de revista americană Newsweek care anunţa „căderea Franţei“ într-un articol semnat de jurnalista de război Janine di Giovanni. Ea deplângea faptul că managerii de top părăsesc în bloc Franţa din cauza taxelor mari. Reacţia ministrului de finanţe francez Pierre Moscovici a fost vehementă. El a insistat asupra gravităţii şi inexactităţii unor asemenea afirmaţii, adăugând că articolul va deveni „un studiu de caz pentru şcolile de jurnalism“.
„Avem nevoie de acţiuni concrete“
Franţa va organiza alegeri locale în martie, urmate de alegerile pentru Parlamentul European în mai, iar formaţiunile de extremă-dreapta sunt bine poziţionate. Orice schimbare de politică va trebui să fie implementată până atunci, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. „Suntem de părere că agenda politică riscă un blocaj în cursa spre alegeri“, crede Fabrice Montagne, economist al băncii Barclays.
Pierre Gattaz, preşedintele celei mai puternice organizaţii patronale din Franţa, Medef, a declarat recent într-un interviu pentru Le Monde că guvernul ar trebui să reducă taxele cu 100 miliarde de euro în următorii cinci ani, ceea ce va duce la înfiinţarea a aproximativ un milion de noi locuri de muncă. Analiştii sunt însă sceptici că Hollande va trece la fapte, având în vedere că preşedintele şi-a încălcat anul trecut promisiunea de a stopa creşterea taxelor. „Hollande are probleme legate de credibilitate, generate de discrepanţa dintre „discursul şi acţiunile lui“, afirmă Paul Vallet, profesor la Institutul de Studii Politice din Paris. Totuţi, situaţia actuală a economiei Franţei l-ar putea determina pe Hollande să ia măsuri concrete. Ministerul fracez al finanţelor estimează o creştere economică de doar 1% din PIB anul acesta.
Referindu-se la schimbările din strategia lui Hollande, fostul ministru al ecologiei Delphine Batho, a declarat pentru Le Journal du Dimanche că „aceste direcţii sunt diferite de cele prezentate în campania electorală. Nu mai există un proiect social. Reducerea cheltuielilor publice este o politică din altă eră. Ea merge în direcţia opusă noului ciclu deschis de criză în 2008“.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
