♦ Decizia Australiei de a anula proiecte de infrastructură menite să impulsioneze comerţul cu Beijingul ar putea determina şi alte ţări să se retragă din acorduri similare
Un acord major de investiţii încheiat în decembrie între UE şi China, după şapte ani de negocieri anevoioase, ar putea ajunge să reprezinte punctul maxim al relaţiilor dintre cele două părţi, acestea fiind din nou în deteriorare rapidă.
Democraţiile occidentale parte ale G7 caută noi aliaţi pentru a contracara provocările venite din partea Chinei, dar şi Rusiei, potrivit unui diplomat de top. În acelaşi timp,
Australia ar putea reprezenta semnalul privind refuzul în creştere al lumii de a fi agresată de China. Ţări din regiunea indo-pacifică sunt dispuse să clădească alianţe împotriva Chinei.
De la semnarea acordului cu China, Comisia Europeană şi Germania au formulat legi care ar urma să îngreuneze investiţiile chineze, acestea alăturându-se în acelaşi timp Americii în lansarea de sancţiuni împotriva Beijingului, scrie Bloomberg.
Guvernul italian a trecut de la a fi un susţinător entuziast al iniţiativei chinezeşti a noului drum al mătăsii la a bloca achiziţii de către firme chinezeşti. Iar în Franţa, ambasadorul Chinei nici măcar nu şi-a făcut apariţia în momentul în care a fost convocat în martie.
Toate acestea semnalizează o înăsprire a atitudinii europenilor faţă de Beijing. Iar cea mai mare schimbare ar putea urma de-acum încolo, sondajele de opinie indicând că verzii germani sunt pe cale să joace un rol semnificativ în guvern după alegerile din septembrie, aceştia având o abordare mai sceptică privitoare la China.
Semnele multiple de tensiune sugerează că cei mai mari jucători din Europa se apropie de poziţia administraţiei americane în conflictul cu China. Schimbarea de poziţie din partea Europei nu a trecut neobservată de administraţia Biden.
Înaintea unui summit al miniştrilor de externe ai G7, SUA şi Marea Britanie au avertizat că democraţiile occidentale sunt în căutare de noi alianţe pentru a contracara provocările venite din partea Chinei şi Rusiei, notează Reuters.
Ascensiunea economică şi militară spectaculoasă a Chinei din ultimii 40 de ani este văzută ca numărându-se printre cele mai semnificative evenimente geopolitice din ultima vreme.
În acelaşi timp, decizia Australiei de a anula proiecte de infrastructură menite să impulsioneze comerţul cu Beijingul ar putea determina şi alte ţări să se retragă din acorduri similare, scrie Deutsche Welle.
Heribert Dieter, de la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate (SWP) arată că decizia guvernului australian ar putea genera întârzieri sau retrageri din partea altor ţări implicate în noul drum al mătăsii. Iniţiativa a pierdut din avânt recent, în parte din cauza pandemiei.
Recent a fost remarcată o disponibilitate în creştere din partea ţărilor din regiunea indo-pacifică pentru clădirea de alianţe împotriva Chinei, potrivit lui Dieter.
ìAr fi o lovuitură dură pentru chinezi să afle că nu numai Australia, dar şi alţi jucători însemnaţi spun adio BRI şi prin urmare perspectivei unei cooperări mai strânse cu Chinaî.
