Apreciat de cei care vor să scape de riduri, Botoxul devine încet-încet un leac aproape universal care tratează de la depresie până la migrene, spasme musculare, probleme cu vezica urinară sau erectile, graţie disponibilităţii doctorilor de a-l utiliza în afara indicaţiilor sale terapeutice, scrie revista Time.
La origine o neurotoxină produsă de bacilul botulinic (Clostridium botulinum) ce poate provoca toxiinfecţii alimentare grave prin ingerarea odată cu mâncarea contaminată, de regulă, conserve de fructe, legume sau carne insuficient sterilizate, Botoxul afectează muşchi importanţi din organismul uman, provocând paralizie şi chiar moarte. Injectat în doze mici însă, blochează comunicarea dintre nervi şi muşchii din zona de aplicare, determinând relaxarea acestora din urmă, de unde şi efectul său de netezire a ridurilor.
Ca mai toate marile descoperiri şi aceasta a fost întâmplătoare şi se datorează unui oftalmolog american, Alan B. Scott, care a început să studieze toxina ca potenţial tratament pentru persoanele cu strabism. Acesta a constatat că unii dintre pacienţii care veneau la cabinetul său îi ziceau, în glumă, că au venit să-i scape de riduri, fără să-şi dea seama de potenţialul neurotoxinei ca tratament cosmetic, după cum a declarat într-un interviu către CBS in 2012. Scott şi-a numit medicamentul Oculinum şi a înfiinţat o companie cu acelaşi nume în 1978, iar în 1989 Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a aprobat utilizarea lui pentru strabism şi spasme ale pleoapelor.
Doi ani mai târziu Oculinum a făcut obiectul unei achiziţii pentru suma de 9 milioane de dolari de către Allergan, care, la acea vreme, se poziţiona drept o companie de produse destinate îngrijirii ochilor, cum ar fi soluţii de curăţare a lentilelor de contact sau soluţii pentru ochi uscaţi. Allergan a considerat iniţial Botoxul drept un produs de nişă, care i-a adus vânzări de 13 milioane de dolari în 1991.
Pasul înspre transformarea sa în tratament cosmetic avea să fie făcut după preluarea conducerii firmei de către David E. I. Pyott în 1998, care a dispus efectuarea unor studii care să confirme potenţialul de reducere a ridurilor. Aprobarea FDA pentru această utilizare avea să vină în 2002, Botoxul generând în anul anterior vânzări de circa 310 milioane de dolari. În 2013, avea să vină şi aprobarea pentru tratamentul vezicii urinare hiperactive, datorită capacităţii sale de a preveni contracţiile musculare involuntare care-i fac pe cei ce suferă de această problemă să simtă nevoia imperioasă de a merge la toaletă chiar şi când nu ar avea nevoie.
Deşi foarte popular ca tratament cosmetic, mai bine de jumătate din veniturile generate de Botox (2,45 miliarde dolari în 2015) în prezent provin din utilizarea sa terapeutică, iar tendinţa este de creştere, datorită disponibilităţii doctorilor de a-l încerca pentru diverse afecţiuni.
O companie farmaceutică americană nu poate comercializa un medicament ca fiind utilizabil şi pentru alte indicaţii terapeutice decât cele aprobate de FDA, dar doctorii au libertatea de a-l prescrie şi pentru alte cazuri, dacă ei cred că îi poate fi de folos pacientului. De la aceştia află şi companiile farmaceutice, care finanţează apoi studii, aşa cum procedează şi Allergan.
„În majoritatea cazurilor, doctorii sunt cei care încep să folosească Botoxul în afara indicaţiilor terapeutice şi astfel vedem tratate probleme la care nu ne-am fi aşteptat să meargă această toxină,” afirmă Min Dong, cercetător la Harvard Medical School, care se ocupă cu studiul de laborator al toxinelor bacilului botulinic şi nu este finanţat de Allergan.
Tot din întâmplare s-a descoperit şi utilitatea Botoxului pentru tratamentul migrenelor, după ce un chirurg estetician din Beverly Hills a observat că pacienţii care-l foloseau pentru riduri spuneau că îi doare capul mult mai rar. Totodată medici din Europa au descoperit, cu ajutorul pacienţilor care primeau Botox pentru spasme faciale, utilitatea acestuia în reducerea transpiraţiei.
S-a ajuns ca în prezent să se administreze cu folos Botox şi la pacienţi suferinzi de depresie şi tendinţe suicidare, deşi mecanismul de acţiune nu a fost clar determinat încă.
La momentul actual, Botoxul este aprobat de FDA, printre altele, pentru tratamente împotriva ridurilor, strabismului, spasmelor pleoapelor, transpiraţiei excesive axilare, vezicii urinare hiperactive ori prevenirea migrenelor cronice. În afara acestora, mai este utilizat pentru disfuncţii erectile, probleme cardiace, dureri de spate, fisuri anale, salivaţie excesivă, bruxism şi câteva sute de alte afecţiuni.
