Legăturile dintre lumea afacerilor şi autorităţile de la Bruxelles au intrat din nou în lumina reflectoarelor după ce s-a aflat că Neelie Kroes, fost comisar european, a omis să declare faptul că a fost director al unei companii din Bahamas în timpul mandatului său de comisar, scrie Financial Times.
Informaţia a apărut în urma unei scurgeri masive de date de la registrul companiilor din Bahamas. Cele aproximativ 1,3 milioane de fişiere de la registru au fost obţinute de ziarul Suddeutsche Zeitung şi publicate prin intermediul Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie.
Documentele dezvăluie că Kroes, o politiciană olandeză devenită femeie de afaceri, a participat la o ofertă eşuată susţinută de Emiratele Arabe Unite pentru achiziţionarea de active Enron cu puţin timp înainte de prăbuşirea grupului din sectorul energiei. Potrivit documentelor, aceasta a rămas în poziţia de director al companiei creată în acest scop, Mint Holding Limited, în perioada 2000-2009.
Kroes nu a inclus această poziţie în declaraţia depusă înainte de a deveni comisar european pe competiţie în 2009, o declaraţie care a inclus detalii ale implicării acesteia în cadrul a aproximativ 60 de companii. Potrivit codului de conduită pentru comisari, “Comisarii nu se pot implica în nicio altă activitate profesională, fie profitabilă sau nu”.
Avocatul lui Kroes a declarat pentru ziarul olandez Het Financieele Dagblad că fostul comisar “este de acord că ar fi trebuit să-şi declare oficial poziţia”. Kroes a crezut că Mint Holdings a fost lichidată în 2002, înainte ca ea să preia poziţia de la Bruxelles. Compania nu a funcţionat niciodată, iar Kroes nu a obţinut niciun fel de venit.
Kroes l-a informat pe preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker cu privire la “omisiunea” din declaraţii.
Dezvăluirile survin într-un moment delicat pentru comisie, care se confruntă cu criticile dure la adresa deciziei fostului său preşedinte Jose Manuel Barroso de a accepta o poziţie în cadrul Goldman Sachs.
Kroes este consultant al Bank of America şi Uber.
Omisiunea din declaraţia lui Kroes îl pune pe Juncker în faţa unei dileme, având în vedere criticile care i-au fost aduse acestuia cu privire la modul în care a condus Luxemburgul când acesta a devenit un paradis fiscal pentru multinaţionalele americane în perioada în care acesta a deţinut poziţia de premier.
Principala sancţiune la care poate recurge Juncker priveşte retragerea pensiilor foştilor comisari. O astfel de măsură ar necesita acordul unei instanţe europene.
În momentul în care a fost desemnată pe poziţia de comisar pe competiţie, Neelie Kroes a fost dur criticată pentru legăturile sale cu lumea afacerilor. În timpul mandatului său, însă, aceasta a fost supranumită “Steely Neelie”.
