Din cauza tensiunilor geopolitice, care ar putea declanşa o nouă criză economică, Europa a ales să meargă la sigur şi a mizat pe dolar. De la ultima criză financiară, cererea statelor europene pentru bacnotele de 100 de dolari s-a dublat, scrie Financial Times.
„Cererea de peste ocean este probabil determinată de statutul de activă singură pe care îl are dolarul. Cererea de valută, mai ales atunci când vine din partea altor ţări, creşte în perioadele de criză politică şi financiară”, a declarat Ruth Judson, economistă în cadrul consiliului de conducere al Fed( Banca Centrală a SUA – n.red)
Aproape 80% din bacnotele de 100 de dolari se află în afara Statelor Unite, potrivit reprezentanţilor Federal Reserve Bank of Chicago, instituţie care aparţine Fed şi care are rolul de a formula regulile de politică monetară în SUA.
Alţi experţi sunt de părere că majorarea acestei cereri este determinată de intensificare activităţilor ilegale. Fostul secretar al Trezoreriei SUA, Lawrence Summers, a cerut scoaterea din circulaţie a bacnotei de 100 de dolari pentru a sabota activităţile ilicite. Iniţiativa lui Summers aminteşte de decizia Băncii Centrale Europene din 2016, atunci când bacnotele de 500 de euro au fost retrase din circulaţie, cu acelaşi scop.
Totuşi, eliminarea bacnotei de 100 de dolari şi înlocuirea acesteia cu o bacnotă a cărei valoare depăşeşte 50 de dolari, presupune nişte costuri importante (tipărire, distribuire, transport). Un alt motiv pentru care ideea lui Summers nu ar putea prinde viaţă este faptul că guvernul SUA face profit din emiterea de monedă şi controlează această zonă.
