Ca reacţie la un scandal în care un spital de copii din Ungaria a refuzat o donaţie de câteva sute de paturi de campanie care le-ar fi permis părinţilor să doarmă lângă copiii lor bolnavi, un părinte nervos a dezvăluit că în acel spital funcţiona în urmă cu câţiva ani o măcelărie ilegală. Carnea era păstrată într-un frigider destinat alimentelor copiilor şi era vândută în văzul tuturor de un angajat al unităţii.
Acesta este cel mai recent scandal legat de sistemul de sănătate care a încins presa maghiară. Altele, mult mai grave, au făcut în ultimii ani titlurile ştirilor. Unele implică igiena precară, cauzată de finanţarea deficitară a spitalelor, şi infecţii căpătate în spitale. Unele publicaţii scot în faţă datele oficiale înşelătoare despre sistemul de sănătate maghiar.
Povestea cu măcelaria din spitalul de copii Heim Pal din Budapesta a apărut într-un articol de investigaţie publicat de site-ul de ştiri 444.hu.
„Am fost surprins să văd că un angajat al acelui departament avea o mică măcelărie, vânzând lucruri dintr-un frigider pe care scria «mâncare pentru bebeluşi şi lapte preparat», dar care era plin de carne, totul în văzul părinţilor care stăteau acolo“, povesteşte un martor ocular pentru 444.hu. El a mai spus că marfa era cântărită pe un cântar pentru bebeluşi. Un scandal de amploare mai mare a izbucnit în 2016. Atunci, un grup de medici numit „1001 doctori fără recunoştinţă“ a publicat o scrisoare deschisă în care a arătat că în fiecare an în Ungaria mor mai mulţi oameni din cauza infecţiilor căpătate în spital decât în accidente de circulaţie, iar oamenii care vin să se trateze pentru probleme minore se îmbolnăvesc din cauza patogenilor cu care s-au infectat în timpul şederii în spital, scrie The Budapest Beacon.
De asemenea, doctorii spun că problema este cunoscută de ani de zile, iar numărul de cazuri raportate este ţinut secret de spitale şi autorităţi. Medicii semnatari s-au plâns de calitatea echipamentelor de sterilizare, de lipsa scutecelor, de insuficienţa dezinfectanţilor. Ei au cerut publicarea datelor privind numărul de infecţii intraspitaliceşti şi rata mortalităţii.
Apoi, publicul s-a scandalizat când Index a dezvăluit că departamentul de dermatologie, boli venerice şi cancere de piele de la spitalul Şcolii de Medicină din Budapesta a rămas fără „mănuşi din cauciuc“, personalul fiind nevoit să folosească în schimb „mănuşi din nailon“, mai puţin eficiente în protecţie sanitară. „Mănuşile din cauciuc“ au ajuns atât de puţine încât erau păstrate doar pentru operaţii.
Cazul nu a fost unul singular. În general igiena nu este o prioritate în spitalele din Ungaria, notează pe blogul său Hungarian Spectrum Eva S. Balogh, istoric şi profesor la Universitatea Yale, care monitorizează cu atenţie politicul şi societatea din Ungaria. O cauză a problemei este lipsa banilor. Poveştile cu infecţii intraspitaliceşti şi decese din cauza lor sunt multe în presa maghiară. Un caz care a speriat lumea este unul raportat de Index despre o „bacterie care se hrăneşte cu carne de om şi care se înmulţeşte într-un spital din Pecs“. Bacteria cu pricina este staphycoccus aureus. Infecţiile căpătate în spitale sunt o problemă generală în întreaga lume, însă medicii maghiari semnatari ai scrisorii deschise spun că situaţia în Ungaria este mai gravă decât în cele mai multe dintre statele dezvoltate. Un medic spune că numărul infecţiilor din Ungaria este de două ori mai mare decât în Marea Britanie. Alţii dau cifre şi mai groaznice.
Napi.hu scria în 2017 că nu există date coerente privind decesele cauzate de infecţiile din spital. Cifrele publicate de centrul naţional de epidemiologie nu spun mare lucru. O parte din instituţii pur şi simplu nu raportează cazurile, ceea ce face ca nimeni să nu fie tras la răspundere, explică Istvan Barcs, şeful departamentului de epidemiologie al Universităţii Semmelweis.
Sistemul de sănătate din Ungaria a ajuns în centrul atenţiei şi după ce unul dintre cei mai buni prieteni ai premierul maghiar Viktor Orban, şeful Biroului de Audit al Statului Laszlo Domokos, a făcut o serie de declaraţii incendiare. Într-un interviu dat anul trecut publicaţiei de extremă dreapta Magyar Idok, Domokos a spus că anarhia şi scandalul domină în sistemul de sănătate publică al ţării. Mai multe spitale şi clinici nu fac inventare periodice, efectuează achiziţii de echipamente şi materiale fără contracte de achiziţii publice, iar practicile lor contabile sunt haotice şi înşelătoare, scrie emerging-europe.com.
„În ultimii ani, Biroul Auditului de Stat a auditat mai multe instituţii din sistemul de sănătate, spitale şi organizaţii, făcâd lumină într-o serie de nereguli financiare, contabile şi de achiziţii publice“, a spus Domokos. El a notat că neregulile găsite cresc riscul de corupţie.
Asociaţia Ungară a Spitalelor şi Asociaţia Liderilor Economici din Sănătate au respins declaraţiile, spunând că în Ungaria calitatea serviciilor din sănătate sunt bune, mai ales în condiţiile puţinilor bani pe care sistemul îi primeşte. Pentru a-şi sprijini punctul de vedere, asociaţiile au arătat că în 2017 Ungaria a cheltuit 5,2% din PIB pe sănătate, în timp ce media UE era de 7,2%. Ungaria a cheltuit 600 de euro pe persoană, în timp ce media UE era de 2.000 de euro pe persoană.
Ungaria are deficit de medici. Anii trecuţi, unele spitale aveau câte 10-20 de posturi disponibile. În căutarea unor salarii mai mari şi condiţii mai bune de profesat, personalul medical pleacă în afara ţării. Spre exemplu, în 2017 aproape 1.200 de unguri lucrau în sistemul naţional de sănătate britanic (şi 3.780 de români), potrivit BBC. Cu toate acestea, presa fidelă guvernului de la Budapesta scria anul trecut, citând date statistice oficiale, că numărul de doctori care lucrează în Ungaria a atins maximul de după anii 1960. Cifrele arată că în urmă cu doi ani 39.132 de doctori îşi practicau meseria. Magyar Nemzet a scris că numărul de medici practicanţi a crescut cu 22% în ultimul deceniu. Statistic, totul este bine. Alte ziare au scris cam acelaşi lucru în anii anteriori. Experţii spun că dacă cifrele reflectă realitatea, Ungaria ar avea cel mai mare număr de medici practicanţi din OCDE. Însă, după cum atrage atenţia preşedintele Asociaţiei Medicilor Istvan Eger, cifrele nu fac clar câţi medici lucrează în privat, sunt la pensie sau muncesc part-time, sau dacă acestea reprezintă numărul de persoane sau de posturi (o persoană poate ocupa mai multe funcţii), adică lucrurile care contează pentru cel care plăteşte asigurarea obligatorie de sănătate.