În România, aprecierea francului elveţian loveşte românii care au credite cu valoare cumulată de 3 miliarde de franci. Un număr de 55.000 de debitori persoane fizice şi juridice au credite în franci elveţieni cu o valoare mai mare de 20.000 de lei echivalent.
„O parte din (persoanele cu credite în franci – n.red.) ar putea intra în incapacitate de plată în perioada următoare. Acest lucru se traduce în pierderi mai mari pentru bănci şi o întârziere adiţională a relansării creditului ipotecar“, spun reprezentanţii Admiral Markets.
În Europa Centrală şi de Est, acţiunile băncii austriece Erste au căzut cu peste 4%, iar zlotul polonez s-a depreciat cu 16% faţă de francul elveţian, în timp ce forintul maghiar a căzut cu 15%. „Au mai rămas de rambursat credite în euro şi franci în Ungaria şi Polonia. Problema este că sectorul corporate este încă îndatorat, iar forintul slăbeşte continuu, agravând problema datoriilor companiilor şi a guvernului“, a declarat pentru Thomson Reuters Manik Narain, analist la UBS.
Decizia Băncii Naţionale din Elveţia a venit în contextul în care se speculează tot mai mult că Banca Centrală Europeană va lansa foarte curând propriul program de printare de bani, pentru achiziţii de obligaţiuni, ceea ce ar fi susţinut deprecierea euro şi ar fi îngreunat substanţial menţinerea plafonului stabilit de banca Elveţiei.
În Elveţia, decizia băncii naţionale riscă să submineze exporturile, iar exportatorii au catalogat măsura drept „un tsunami pentru exportatori, pentru turism, pentru toată ţara“ care îi lasă „fără cuvinte“, aşa cum s-a exprimat Nick Hayek, CEO al grupului Swatch.
