China, cel mai mare exportator de îngrăşăminte din lume, a înregistrat cele mai mari preţuri la export din ultimii 10 ani, iar această tendinţă se intensifică. Rapoarte similare vin şi din SUA. În Europa, îngrăşămintele sunt pe cale să devină şi mai scumpe, sporind temerile că o creştere a costurilor de producţie pentru alimente ar putea împinge şi mai sus inflaţia.
Fermierii din întreaga lume va trebui să se aştepte la o penurie de îngrăşăminte agricole, creşteri de preţuri şi o ofertă limitată pentru o perioadă îndelungată, scrie agrarheute.com.
Motivele din spatele acestei crize sunt blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare, costurile foarte ridicate de transport şi probleme logistice serioase. La acestea se adaugă creşterea dramatică a preţurilor energiei şi deficite de forţă de muncă.
„Aproape întreaga flexibilitate a lanţului de aprovizionare a dispărut“, arată Sam Taylor, CEO al RaboResearch. Acest lucru înseamnă că orice perturbare cât de mică, cum ar fi o furtună puternică, prăbuşirea unei fabrici, va avea consecinţe extrem de severe.
În plus, reglementările mai dure legate de mediu ale Chinei înaintea Jocurilor Olimpice de Iarnă din Beijing vor restricţiona probabil şi mai mult producţia fabricilor de îngrăşăminte, arată Taylor.
Din cauza nesiguranţei continue legate de producţia din China, preţurile produselor agrochimice şi ale îngrăşămintelor se vor menţine cu siguranţă foarte ridicate în 2022 şi vor continua probabil să crească.
Analiştii Rabobank cred că va mai dura cel puţin un an sau doi până când lanţurile de aprovizionare se vor reface. Unii analişti sunt de asemenea îngrijoraţi că preţurile îngrăşămintelor nu vor reveni la normal vreme îndelungată.
În Europa, preţurile îngrăşămintelor sunt pe cale să devină şi mai mari, sporind temerile că creşterea costurilor de producţie la alimente va împinge puternic în sus inflaţia, notează Bloomberg.
Europa este puternic afectată de o criză a gazelor naturale, criză care a obligat un număr de fabrici de îngrăşăminte, printre care Yara International din Norvegia şi compania europeană de top BASF, să-şi reducă sau restrângă producţia.
Gazele reprezintă până la 80% din costul producţiei de îngrăşăminte, iar preţurile sunt de patru până la cinci ori mai mari decât în mod normal, potrivit Fertilizers Europe.
Fermierii locali îşi fac deja griji cu privire la asigurarea de suficiente stocuri pentru primăvară.
Orice penurie riscă să reducă randamentele şi calitatea cerealelor din UE, cel mai mare exportator de grâu al lumii şi un furnizor major de ovăz. Orice scăderi ale producţiei ar ascuţi şi mai mult îngrijorările privind creşterea preţurilor alimentelor.
Din România, directorul producătorului de îngrăşăminte Azomureş formulează îngrijorări similare, avertizând că actuala criză energetică duce la creşterea preţurilor îngrăşămintelor şi ar putea crea chiar o criză alimentară.
