Casa este situată în zona istorică a oraşului Baltimore, Bolton Hill, şi a fost închiriată de Fitzgerald între anii 1933 şi 1936, când soţia acestuia, Zelda, a fost internată într-o clinică de boli mintale din apropiere.
Casa are patru dormitoare spaţioase, balcoane la ambele etaje şi o grădină privată. O plăcuţă albastră montată pe faţada casei informează trecătorii că acolo a locuit celebrul scriitor.
Preţul cu care este scoasă la vânzare această casă este considerat de experţi unul scăzut, dar în acord cu cele practicate în zonă.
Înainte de această locuinţă, scriitorul închiriase o alta, numită La Paix, din mai 1932 până în noiembrie 1933, însă a fost forţat să se mute, când casa a fost distrusă de un incendiu provocat de soţia lui, în iunie 1933.
În casa care este scoasă la vânzare, Fitzgerald a locuit cu fiica lui adolescentă, Scottie, în timp ce soţia îl vizita, însoţită de o asistentă medicală, o dată la câteva săptămâni.
În această perioadă turbulentă, Fitzgerald, dependent de alcool încă din perioada de studenţie, a consumat cantităţi mari de alcool şi s-a confruntat cu ceea ce se numeşte "blocajul scriitorului". În ciuda circumstanţelor, a reuşit însă să continue să scrie.
Cel de-al patrulea său roman, "Blândeţea nopţii", a fost început în 1925, în timp ce el şi Zelda locuiau în Franţa, şi a fost încheiat cât a locuit în această casă care este scoasă la vânzare. Romanul prezintă povestea lui Dick Diver, un tânăr psihiatru a cărui viaţă este distrusă de o pacientă ce-i devine soţie, Nicole, care suferă de o boală mintală. Acesta a fost cel mai important roman al său de la celebrul "Marele Gatsby/ The Great Gatsby". Publicat în aprilie 1934, s-a vândut iniţial în 13.000 de copii şi a fost criticat de specialiştii în domeniu, dar în prezent este considerat una dintre cele mai importante opere ale sale.
Francis Scott Fitzgerald (1896 - 1940) s-a născut în St. Paul, Minnesota. A publicat primul roman, "This Side of Paradise" ("Dincoace de paradis", Polirom, 2005) în 1920, an în care s-a căsătorit cu Zelda Sayre, ea însăşi scriitoare. S-a bucurat de la bun început de o imensă popularitate, dar şi de recunoaştere critică, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai "generaţiei pierdute". Capodopera sa, "The Great Gatsby" (Marele Gatsby, Polirom, 2002, 2007, 2011) a apărut în anul 1925. Următorul mare roman, "Tender Is the Night" ("Blândeţea nopţii", Polirom, 2001, 2009), a fost publicat în 1934. În 1999, suplimentul literar al ziarului The Washington Post a declarat "Marele Gatsby" drept al doilea mare roman în limba engleză al secolului XX, după "Ulise" de James Joyce. Fitzgerald a mai scris "The Beautiful and Damned" ("Cei frumoşi şi blestemaţi", 1922, Polirom, 2008) şi "The Love of the Last Tycoon" ("Dragostea ultimului magnat", publicat postum în 1941). Este autorul mai multor volume de povestiri, printre care "Tales of the Jazz Age" ("Povestiri din epocă jazzului", 1922), "All the Sad Young Men" ("Toţi aceşti tineri trişti", 1926), "Babylon Revisited and Other Stories" (publicat în 1960 şi tradus în colecţia "Biblioteca Polirom" cu titlul "Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri", 2006). La editura rmânească Polirom a mai apărut şi volumul de povestiri "Strania poveste a lui Banjamin Button şi alte întîmplări din epocă jazzului" (2009), a cărui ecranizare a fost distinsă cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA şi a obţinut cinci nominalizări la Globul de Aur.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
