Business Internaţional

O bancă central-europeană de dezvoltare pentru infrastructură: planuri concrete sau praf în ochii Bruxellesului de la rebelii din UE, Polonia şi Ungaria?

Liderii Ungariei şi Poloniei, premierii Viktor Orban şi Mateusz Morawiecki, au menţionat posibilitatea înfiinţării unei bănci comune pentru investiţii în infrastructură a Grupului de la Vişegrad (V4), un grup de colaborare din care mai fac parte Cehia şi Slovacia. Un astfel de proiect financiar ar fi o noutate şi o provocare pentru o alianţă regională care nu este instituţionalizată în niciun fel şi ai cărei membri au început să meargă în direcţii diferite.

O condiţie a înfiinţării băncii ar fi colaborarea Cehiei, cea mai bogată economie dintre cele patru, şi a Slovaciei, singura ţară din V4 care a adoptat euro. Cei doi lideri nu au dat detalii concrete.

Alianţa de la Vişegrad se bazează doar pe principiul întâlnirilor periodice ale reprezentanţilor ţărilor membre la diferite niveluri. Singura organizaţie din platforma V4 este Fondul Internaţional Vişegrad, înfiinţat în 2000 cu scopul de a sprijini cooperarea în domeniul culturii, al schimbului de experienţă ştiinţifică, cercetării în educaţie, al schimbului de studenţi, cooperării internaţionale şi promovării turismului. Fondul are un buget anual de opt milioane de euro (2014, cele mai recente date de pe site-ul organizaţiei).

O iniţiativă polono-maghiară pentru investiţii în infrastructură ar avea logică în contextul în care cele două state au drumurile cu cea mai slabă calitate din V4. La întâlnirea cu Orban, Morawiewcki a explicat că banca ar finanţa proiecte de infrastructură în Europa Centrală. „Ne putem permite o bancă pentru sprijinirea  dezvoltării infrastructurii din regiune. Am confirmat puternic că suntem interesaţi. Dacă cehii şi slovacii răspund pozitiv, am putea înfiinţa rapid banca.“

V4 a luat fiinţă în 1991, însă a urcat pe prima scenă a politicului european abia în 2016, cu o rezistenţă fără compromis la planul UE de distribuire a refugiaţilor. Această rezistenţă coincide cu o ascensiune fără precedent a forţelor populiste în UE şi mai ales în Europa de Est. Însă în 2017 în grup au apărut divergenţe în legătură cu direcţia faţă de valorile UE. Pentru că Polonia şi Ungaria au promovat o formă iliberală de democraţie, V4 a devenit sinonim cu euroscepticismul, notează EUobserver. În aceste condiţii, Slovacia şi într-o măsură mai mică Cehia au început să trimită spre UE semnale diferite faţă de cele ale Ungariei şi Poloniei pentru a fi văzute ca membri mai constructivi ai Uniunii. Slovacia, după ce a deţinut preşedinţia consiliului UE în a doua jumătate a anului 2016, şi-a relaxat discursul privind refugiaţii şi chiar a acceptat câţiva imigranţi. Premierul Robert Fico a declarat explicit în august 2017 că locul Slovaciei este în mijlocul UE. Însă Slovacia este o ţară mică, fără forţa de a face pe rebelul în UE.

Între timp, UE a declanşat o procedură de pedepsire a Poloniei pentru încălcarea statului de drept, iar Orban a promis că o va împiedica folosind dreptul de veto al Ungariei. Iar tocmai acesta este contextul în care Morawiecki s-a dus să se întâlnească la Budapesta cu premierul maghiar, ocazie cu care a menţionat posibilitatea înfiinţării unei bănci de dezvoltare a V4.

Comentatorii polonezi au scris că se aşteptau ca Orban să spună atunci, clar şi răspicat, că „nu va lăsa UE să pedepsească“ Polonia. Dar propoziţia pe care toată lumea o aştepta n-a venit, după cum a constatat Eva S. Balogh, fostă profesoară de istorie est-europeană la Universitatea  Yale şi acum comentator politic şi economic pentru blogul Hungarian Spectrum. Un ziar conservator pro-guverna­mental din Polonia, Rzeczpospolita, a concluzionat, după ce a trecut în revistă „păcatele“ lui Orban - politicile pro-ruse, agitaţia făcută în Ucraina cu minoritatea maghiară de acolo când Moscova extindea un front separatist în Ucraina - că Ungaria este un partener dificil şi, poate, unul care nu prezintă încredere. Pentru polonezi, cuvintele scrie de Orban pe o reţea de socializare „Polonia nu va înceta să existe atâta timp cât noi suntem în viaţă“ nu pot însemna prea mult deoarece sunt un vers din imnul naţional polonez şi nu o promisiune. Bogdan Cojocaru

Guvernul de la Varşovia a mai avut de-a face cu caracterul duplicitar al lui Orban. Premierul maghiar promisese că va bloca, aşa cum a încercat şi Varşovia, realegerea lui Donald Tusk, un fost premier polonez văzut bine la Bruxelles, ca preşedinte al Consiliului European. Orban nu şi-a ţinut promisiunea.

O reuşită a V4 ar putea fi considerată aducerea problemei standardelor duble de calitate (calitate mai mare pentru aceleaşi produse în vest decât în est) la alimente şi alte produse pe agenda Comisiei Europene.

La întâlnirea de la Budapesta cu omologul polonez, Orban a oferit câteva detalii despre cooperarea viitoare dintre Polonia şi Ungaria. El a explicat că în centrul relaţiilor bilaterale vor sta proiecte mari, unele de o importanţă aparte fiind conexiunile de infrastructură de transport cu direcţia nord-sud. În prezent, direcţia care domină este est-vest, a remarcat Orban.

Întrebat despre oportunităţile de cooperare dintre economiile Poloniei şi Ungariei, premierul maghiar a răspuns că „deşi niciunul dintre noi nu vrea să trăiască din banii nemţilor, cele două state sunt bucuroase să primescă investiţii“.

În condiţiile în care UE a declanşat articolul 7 împotriva Poloniei, atât guvernul de la Budapesta cât şi cel de la Varşovia au ţinut să asigure că nu vor pierde bani europeni. Ministrul polonez al infrastructurii Andrzej Adamczyk a spus că, în ceea ce priveşte cheltuielile cu infrastructura, Polonia a folosit fondurile UE pentru rute rutiere şi feroviare pan-europene, de care „este nevoie la nivelul întregii UE, pentru traficul de tranzit, pentru economie“.

„Este în interesul UE să distribuie aceste fonduri pentru ca aceste coridoare principale de transport şi ramurile lor să fie sigure şi previzibile. Trebuie să respecte standardele secolului XXI.“ Pe de altă parte, Orban a lăsat să se înţeleagă că economia ţării sale poate creşte şi fără fonduri UE, iar Varşovia că este pregătită să devină contribuabil net la bugetul UE. Atât partidul Fidesz al lui Orban cât şi PiS, din care face parte Morawiecki, au cote maxime în sondajele de popularitate.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.