Business Internaţional

Noua problemă a Bruxelles-ului: Cum va acoperi datoriile generate de pachetul de relansare economică de 750 mld. euro. „Situaţia nu se va rezolva în curând”

Sursa foto: Profimedia

Sursa foto: Profimedia

Autor: Eduard Ivanovici

12.04.2021, 13:48 221

Bruxellesul se confruntă cu un nou set de provocări pe măsură ce statele membre nu reuşesc să ajungă la un consens cu privire la acoperirea datoriilor înregistrate de UE prin intermediul fondului de recuperare, relatează Financial Times.

Comisia Europeană încearcă în prezent să obţină venituri suplimentare de 13-15 miliarde de euro pe an pentru a acoperi o parte din datoriile create de planul de relansare economică, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Strategia se bazează pe o extindere a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, care ar reprezenta aproximativ 50% din veniturile obţinute pentru comisie, alături de un nou mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon şi o nouă serie de taxe pentru companiile digitale, conform unui document citat de FT.

Totuşi, comisia va câştiga cu greu susţinerea statelor, nu doar din cauza complexităţii pe care o implică taxele, ci şi din cauza refuzului mai multor state de a împărţi veniturile cu Uniunea Europeană. Mişcarea ar veni în contrast cu acordul liderilor UE de anul trecut, conform căruia comisia va avea nevoie de „propriile ei resurse” pentru a plăti datoriile impuse de pachetul de recuperare.

„Singurul lucru asupra căruia am căzut de acord în luna iulie a anului trecut ar fi o propunere lansată de comisie, iar comisia are tot dreptul de a emite propuneri. Însă este destul de clar că statele membre nu iau în calcul o serie nouă de resurse proprii. Există o mulţime de dificultăţi. Situaţia nu se va rezolva în curând”, spune un diplomat UE.

Resursele proprii sunt, de fapt, fluxurile directe de venituri, alocate direct către bugetul central al blocului comunitar, conţinând o parte din taxele vamale şi taxele pe valoarea adăugată.

În timp ce Franţa a susţinut crearea unor noi fluxuri de venituri în timpul negocierilor de anul trecut, mişcarea a fost văzută cu suspiciune de alte guverne, în special de Danemarca şi Olanda, ţări mai degrabă conservatoare din punct de vedere fiscal.

Diplomaţii au declarat că unul dintre cele mai provocatoare aspecte ar veni din planurile de taxare a firmelor digitale. Bruxellesul plănuieşte să traseze o propunere până la sfârşitul lunii iunie, măsurile urmând să intre în vigoare abia în 2023.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO