Lista fabricilor construite de companii străine de-a lungul autostrăzilor ungare este lungă şi probabil nu se va ajunge la final prea curând, deşi sunt semne de saturaţie, unul dintre acestea fiind o penurie tot mai mare de forţă de muncă şi creşterea salariilor.
Rar trece o săptămână fără ca guvernele din Ungaria şi Serbia să nu anunţe construirea unei fabrici sau extinderea uneia deja existente de către vreun investitor străin. Aceste ţări îşi dezvoltă în ritm accelerat de câţiva ani încoace adevărate culoare industriale, iar traseul acestora coincide în cele mai multe cazuri cu cel al autostrăzilor. În timp ce Ungaria are autostrăzi sau drumuri rapide care unesc capitala Budapesta cu toate statele vecine, Serbia are una completă şi bună, care îi străbate teritoriul în lungime, conectând-o cu Ungaria, cel mai mare centru al industriei auto din Europa de Est.
BMW, unul dintre cei trei mari producători auto din Germania, a anunţat zilele trecute că va începe la primăvară construirea unei fabrici la Debreţin, în estul Ungariei, aceasta după ce anterior au apărut zvonuri că investiţia, de un miliard de euro, va fi îngheţată. Noua fabrică va produce 150.000 de maşini pe an şi va angaja peste 1.000 de persoane. „Debrecen, casa noii fabrici, este alegerea perfectă pentru noi“, a spus CEO-ul BMW Manufacturing Hungary. Oraşul a fost ales în principal pentru infrastructura excelentă, pentru conexiunile logistice bine dezvoltate şi pentru reţeaua de furnizori extinsă şi sigură pe care o are.
De asemenea, zona poate furniza personal calificat. Debreţin, aflat în apropierea graniţei cu România, este legat de Budapesta prin autostrăzile M35 şi M3. Toţi cei trei mari constructori auto germani au centre de producţie în Ungaria. Recent, unitatea maghiară a Audi (marcă a Volkswagen) a anunţat că a început producţia în serie a modelelor Audi Q3 şi Q3 Sportback dotate cu un sistem de propulsie hibrid. Q3 este prima maşină hibrid a Audi. Audi Ungaria a livrat anul trecut aproape două milioane de motoare şi 100.000 de maşini de la fabrica sa din Györ, din nord-vestul Ungariei. Györ are port la Dunăre, şi este străbătut de autostrada M1, care leagă oraşul de Budapesta şi de Austria.
De asemenea, oraşul este aproape de graniţa cu Slovacia. Ungaria este pusă pe harta revoluţiei e-mobilităţii şi de SK Innovation, un conglomerat industrial sud-coreean care este deja la cea de-a doua fabrică de baterii pentru autovehicule electrice din această ţară. SK Innovation şi-a stabilit tabăra în oraşul Komarom, din apropiere de Györ. Komarom are acces la autostrada M1. În Ungaria produce baterii pentru maşini electrice şi Samsung SDI, care are fabrică la God, oraş aflat pe Dunăre, lângă Budapesta, şi cu acces la autostrăzile M2 şi M3.
Mercedes, marcă a Daimler, al treilea mare producător de maşini german, are în Ungaria fabrică la Kecskemet, oraş flancat de autostrada M5, ce ajunge la Budapesta şi la graniţa cu Serbia şi România. Suzuki este un constructor auto japonez care are în Ungaria o uzină la Esztergom, un oraş aflat la câţiva kilometri de Budapesta, cu port la Dunăre. Suzuki, unul dintre cei mai vechi investitori străini din Ungaria - compania a venit acolo în 1991-, a folosit deseori fluviul pentru a-şi transporta maşinile produse la fabrica din Esztergom. În jurul constructorilor auto s-a creat un vast ecosistem de furnizori.
Unul dintre aceştia, Bumchun Precision din Coreea de Sud, îşi construieşte o fabrică de piese pentru maşini electrice la Salgatarjan, oraş legat de Budapesta printr-un drum rapid şi autostrada M3. Ungaria este atractivă pentru tot felul de producători industriali străini, nu doar pentru investitori din industria auto. Spre exemplu, compania americană de bioinginerie Conagen îşi face fabrică la Kaba, oraş de lângă Debreţin. Producătorul de electrocasnice suedez Electrolux îşi extinde printr-o investiţie de 100 de milioane de euro fabrica din Nyiregyháza (Mestecăneşti), oraş străbătut de autostrada M3. Compania germană de IT Infineon îşi construieşte un centru de producţie la Cegléd, lângă Budapesta. Fabrica va avea acces la vasta reţea de autostrăzi a capitalei ungare.
Lista fabricilor construite de companii străine de-a lungul autostrăzilor ungare este lungă şi probabil nu se va ajunge la final prea curând, deşi sunt semne de saturaţie, unul dintre acestea fiind o penurie tot mai mare de forţă de muncă şi creşterea salariilor.
Serbia are însă forţă de muncă mai ieftină şi un guvern la fel de generos ca al Ungariei în ceea ce priveşte subvenţiile acordate investitorilor, facilităţile fiscale, terenurile şi alte stimulente.
Săptămâna trecută, producătorul de piese auto chinez Yanfeng Automotive Interiors şi-a deschis prima fabrică în Kragujevac, oraş din centrul Serbiei pe lângă care trece autostrada A1, ce face legătura între Macedonia şi Bulgaria în sud şi Ungaria în nord. Fabrica va avea în faza finală 800 de angajaţi.
Tot zilele trecute un alt producător chinez de componente auto, Xingyu, şi-a anunţat planurile pentru a construi o fabrică în Nis, un alt oraş de pe autostrada A1. Uzina va avea 1.000 de angajaţi şi va produce becuri cu leduri pentru constructori auto ca BMW, Volkswagen, Renault şi Audi, care au fabrici în statele vecine. Œn aprilie, producătorul de anvelope Linglong Tire a început lucrările de construcţie la o fabrică în oraşul Zrenjanin, şi acesta cu acces facil la autostrada A1. Uzina va produce 13,6 milioane de cauciucuri. Clienţii companiei vor fi predominant din Cehia şi Germania.
Luna trecută, compania germană EKH Plauen a început lucrările de construcţie la o fabrică de containere pentru gunoi. Uzina capătă formă în uraşul Zrenjanin, care are în apropiere A1, iar proprietarii sunt interesaţi să exporte de acolo în UE şi Rusia. În octombrie, guvernul s‚rb a anunţat că producătorul german de piese auto Brose intenţionează să investească 180 de milioane de euro într-o fabrică în Pancevo (l‚ngă Belgrad). La Pancevo au deja fabrică nemţii de la ZF, din industria automotive, şi tot acolo va mai veni un investitor german, spun autorităţile locale.
Autorităţile oraşului Subotica, de la graniţa cu Ungaria, cu acces la A1, au oferit gratuit teren companiei germane Boysen Abgassisteme, productor de sisteme de evacuare a gazelor de eşapament. Investiţia se va ridica la 60 de milioane de euro, potrivit Serbian Monitor.
Teren gratuit, de 6,3 milioane de euro, va primi şi compania germană MTU pentru a construi la Nova Pazova, comună de l‚ngă Belgrad cu acces la A1, o uzină de mentenanţă şi reparare a motoarelor pentru aeronave. Compania germană de electronice HDT îşi construieşte o fabrică în oraşul Svilajnac, de l‚ngă A1. Mamminger Konserven din Germania investeşte într-o fabrică de procesare a legumelor în Gospodjinci, cu acces la A1. Serbia îşi creează încet o reţea de autostrăzi. Compania de inginerie civilă azeră Azvirt a început săptămâna trecută lucrările de construcţie la un drum rapid care va lega Ruma de Loznica, în nordul Serbiei.
Investiţia de 467,5 milioane de euro presupune 21 de kilometri de autostradă între Ruma şi Sabac, un pod de 1,3 kilometri peste râul Sava şi un drum expres de 55 de kilometri între Sabac şi Loznica. Proiectul ar trebui să fie finalizat în 2023 şi beneficiază de un credit de 210 milioane de euro de la guvernul azer, potrivit SeeNews. Tot săptămâna trecută, Serbia a semnat un contract de 745 de milioane de euro pentru construirea autostrăzii de 112 kilometri Coridorul Morava cu un consorţiu format din grupul american Bechtel† şi compania turcă Enka. Drumul, care va avea 84 de poduri, va fi gata în întregime în patru ani. Coridorul Morava face legătura între coridoarele europene X, care uneşte Salzburg din Austria de portul grecesc Salonic, şi XI, care leagă Bari din Italia de Bucureştit trecând prin Belgrad şi portul muntenegrean Bar.
