De la începutul acestui an românii au cumpărat zeci de kilograme de aur de la bănci şi au realizat tranzacţii de milioane de euro cu certificate pe preţul aurului listate la bursă, încurajaţi de creşterea fără precedent a cotaţiei internaţionale. În ultima săptămână, investitorii au tremurat însă serios văzând cum preţul aurului scădea cu 4-5% într-o singură zi.
Dacă până în prezent aurul era văzut ca un instrument de protecţie a investiţiilor în vremuri grele precum cele pe care le traversăm în prezent, scăderile puternice ale preţului aurului din ultimele zile pun sub semnul întrebării validitatea acestei teorii.
Aurul a pierdut circa 10% din valoare în ultimele trei şedinţe de tranzacţionare pe parcursul cărora cotaţia s-a depreciat continuu, atingând ieri un minim de 1.535 dolari/uncie. Faţă de maximul din august, metalul galben valorează cu 17% mai puţin.
Analiştii spun că aurul şi-a pierdut o bună parte din caracterul de instrument de protecţie la risc din cauza creşterii expunerii pe acest activ din partea fondurilor speculative de dimensiuni mari de pe plan mondial cum ar fi cele de hedging care au făcut ca volatilitatea aurului să crescă foarte mult. Istoric, aurul avea o probabilitate să varieze anual în medie cu circa 13%, însă această variaţie a fost atinsă de metalul galben numai în ultima săptămână.
"Aurul şi-a pierdut o bună parte din statutul de protecţie la risc datorită faptului că pe lângă cei care vor un refugiu au fost unii investitori care au speculat pe creşterea lui. Acum are un caracter speculativ pronunţat şi acest lucru s-a văzut când au fost majorări ale cerinţelor de marjă pe contractele futures şi cotaţia aurului a scăzut. Recent a fost doar un anunţ privind modificarea cerinţelor de marjă care ar putea fi explicaţia pentru scăderile puternice ale aurului de joi şi vineri", spune Claudiu Cazacu, analist la firma de brokeraj X-Trade Brokers.
Practic, când cerinţele de marjă pe contractele futures cu activ suport pe aur au fost majorate, speculatorii au avut de ales între a aduce bani de acasă sau să-şi închidă o parte din poziţii pentru a suplimenta poziţiile existente, iar închiderile de poziţii au generat scăderea cotaţiei aurului.
"Un alt factor care a contribuit la scăderea aurului a fost că Fed nu a mai semnal un nou program de quantitative easing care să genereze bani noi în piaţă, fapt ce s-a tradus printr-o scădere a apetitului pentru protecţie la inflaţie. Probabil tot din nevoie de lichidităţi, când bursele au scăzut puternic fondurile au fost nevoite să vândă şi alte active din portofoliu care aduceau profit, precum cele pe aur", explică analistul X-Trade Brokers.
Alţi specialişti cred că scăderea cotaţiei aurului din ultima perioadă este doar o mişcare cu caracter temporar.
"Mişcarea aceasta de corecţie a aurului din ultima lună este o reacţie la panica de pe burse şi intrările unor investitori care acţionează pe termen foarte scurt, profil complet diferit de cel al investitorilor în aur fizic. Este o panică în rândul fondurilor mari de investiţii dar deocamdată această panică nu s-a transmis şi către investitorii de retail. Ne-am aşteptat la o corecţie, dar nu aşa de violentă. Noi ne păstrăm în continuare ţintele de 1.800 de dolari pentru aur la sfârşitul acestui an şi de 2.000 de dolari la jumătatea anului viitor, pentru că practic nu s-a schimbat nimic, dobânzile rămân în continuare real negative şi valutele se devalorizează. Aurul poate fi o asigurare pentru cei care cred că riscurile sunt mari şi vor să se protejeze, eventual să mai şi câştige ceva", spune Răzvan Furtună, head of re¬tail sales în cadul Group Capital Markets la BCR.
Claudiu Cazacu crede că investitorii îşi vor îndrepta din nou atenţia asupra aurului odată ce americanii se vor gândi la noi programe de emisiune de monedă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
