Pe vremea cand Neelie Kroes era ministrul de transport al Olandei, a convocat o intalnire a directorilor executivi pentru a organiza un nou grup care sa promoveze transportul olandez in lume si sa faca lobby pe langa Parlamentul din Olanda pentru a le aporba proiectele. Dupa o prezentare sustinuta de McKinsey in cladirea ministerului transporturilor, Kroes a cerut unui prieten apropiat, directorul executiv de la gigantul Royal Nedlloyd, sa devina primul presedinte al consiliului de administratie al grupului.
Una din prioritatile grupului a fost construirea unei linii de tren care sa uneasca portul olandez Rotterdam de liniile ferate germane. Inca din timpul cand era chairman, Kroes conducea scoala de afaceri care a dat publicitatii raportul care a ajutat guvernul sa castige finantarea pentru proiectul Betuwe Line. Aceasta a facut parte si din consiliul de administratie a doua companii care au avut de beneficiat din acest proiect, Royal Nedlloyd si Ballast Nedam, constructorul liniei.
Kroes, in varsta de 61 de ani, candideaza acum pentru postul de superviser al afacerilor, care se va ocupa de elaborarea politicii antitrust si de sprijin industrial, in special datorita vastei experiente din domeniul afacerilor pe care a acumulat-o dupa plecarea de la minister. Proiectul Betuwe Line, care nu a fost inca finalizat, a depasit bugetul alocat cu 3 miliarde de euro si face subiectul unei anchete initiate de parlamentul olandez.
Rolurile multiple nu erau un lucru ciudat in Olanda. Totusi, proiectul da dreptate celor care puneau la indoiala relatiile de afaceri pe care doamna Kroes si le-a facut.
Diferentierea intre calitatea de oficial si cea de om de afaceri este subiectul unei ample discutii in Uniunea Europeana, ajutorul acordat de stat unor mari intreprinderi fiind extrem de controversat. Franta si Germania printre altii, au facut referire la dezaprobarea Uniunii Europene pentru aceasta abordare a politicii industriale, acesta fiind motivul pentru nominalizarile lor pentru posturi importante in cadrul viitoarei comisii conduse de Jose Baroso, au fost respinse.
Uniunea Europeana este pe cale sa adopte reglementarile legate de transparenta afacerilor. Chiar si in Olanda, care era odata tara celor care aveau dubla functie, de oficiali si de oameni de afaceri, a acordat mai multa putere Parlamentului pentru a revizui legea. Ancheta acestuia despre Betuwe Line si alte mari proiecte care au depasit bugetul, se concentreaza pe investigarea cauzelor care au dus la aceste rezultate. Kroes a depus marturie iar raportul va fi finalizat luna viitoare. Numirea comisiei lui Kroes trebuia sa aiba loc la inceputul acestei saptamani, dar UE a incercat sa impiedice acest lucru. Legislatorii Uniunii au fortat numirea unui guvern provizoriu prin refuzul lor de a aproba noua comisie, din cauza obiectilor pe care le-au avut la adresa unor nominalizati. In acest grup este inclusa si Kroes, din teama ca relatiile ei de afaceri ar putea afecta obiectivitatea sa. Kroes se numara printre comisarii la care Baroso se gandeste sa renunte pentru a putea castiga aprobarea Parlamentului.
Daca Kroes ar castiga acest post, trecutul sau ar contrasta cu cel ar predecesorului sau, Mario Monti, care si-a castigat respectul si aprecierea prin programul sau antitrust cu care a tinut in frau ambitiile de fuziune ale lui Jack Welsh, de la General Electric. Oamenii de afaceri spera ca Kroes va fi mai constienta de nevoile lor. "Stie foarte bine cum merg lucrurile in lumea reala", spune Karel van Miert, predecesorul lui Monti, cel care a ocupat functia de presedinte al Scolii de Afaceri de la Nyenrode dupa plecarea lui Kroes. "Pentru un comisar pe probleme de competitie acesta este un lucru esential", a continuat el.
Doamna Kroes nu si-a atins niciodata obiectivul de a avea propria afacere. Dar dupa ce a parasit postul din guvern, a inceput o cariera de succes in brokeraj, facand parte din peste 50 de consilii de administratie la diverse companii, inclusiv cateva din domeniul transporturilor si constuctiilor. Apoi a venit la conducerea Scolii de Afaceri de la Nyenrode, pe care se spune ca a salvat-o, dupa ce a pierdut fondurile de la guvern, obtinand sponsorizarea de la mai multe corporatii importante. Aceasta a facut lobby pentru Lockheed Martin si pentru grupul olandez de afaceri Holland International Distribution Council, numele international al Nederland Distributienland.
Kroes a promis ca isi va rezolva problemele pentru care este achetata, ca membru al consiliilor de administratie si a promis ca nu se va mai intoarce niciodata in sectorul privat. Aceasta a refuzat sa dea interviuri. In raspunsurile trimise prin mail a spus ca masurile fara "precedent" pe care le-a luat depasesc oarecum regulile eticii din Unuinea Europeana si declara ca acestea "previn orice conflict de interese, acum sau in viitor.
Totusi, unii membrii ai Parlamentului European au sugerat ca Kroes ar avea prea multe conflicte pentru a putea fi obiectiva, iar unii critici olandezi spun ca evolutia ei din domeniul afacerilor trebuie sa fie examinata cu mai multa atentie.
"Modul in care a deschis usile si si-a folosit relatiile pentru a beneficia de proiectul Betuwe, arata faptul ca nu are o cariera potrivita pentru un comisar", spune Oliver Hoedeman, cercetator la Corporate Europe Observatory, un grup de lobby din Amsterdam.
Unii avocati antitrust au fost de asemenea deranjati din cauza potentialui conflictual ridicat. "Nu cred ca asa ar trebui sa se desfasoare afacerile in Europa", spune Chris Bright, partener la firma de avocatura Shearman&Sterling, cei care au reprezentat General Electric in momentul in care Monti le-a blocat fuziunea cu Honeywell. "Daca privim la reformele din UE, trebuie sa ne intrebam daca aceste ar trebui sa fie aplicate de cineva implicat in atat de multe conflicte de interese".
Proiectul Betuwe Line este sugestiv pentru posturile pe care le-a avut Kroes in ultimii 16 ani, in guvern sau in afaceri. Acesta si NDL sunt exemple clare a politicii de transport a Olandei. Un raport McKinsey a afirmat ca planurile NDL au fost finantate partial cu fonduri guvernamentale, care au venit si din departamentul condus de Kroes. Oficialii ministerului transporturilor au participat adesea la intalnirile NDL. Subventiile guvernamentale acordate grupului s-au ridicat la suma de un milion de euro pe an.
Karel Noordzij, membru in consiliul aeroportului Schiphol si unul dintre fondatorii grupului, spun ca au abordat-o pe Kroes cu ideea ca grupul sa promoveze Olanda ca un centru de distributie pentru Europa. Prima intalnire a avut loc in anul 1986 si a fost de acord sa implice McKinsey in mai multe studii. In raspunsurile pe care Kroes le-a dat pe mail spune ca nu isi mai aduce aminte de intalnire si ca acea idee a fost sugerata de comunitatea de afaceri. In marturia pe care a depus-o in fata parlamentului olandez a declarat ca a vazut NDL ca pe o posibilitate de a uni toate grupurile disparate de transport intr-un mare grup de lobby care sa promoveze interesele Olandei in lume.
Kroes l-a ales pe Ceen van der Plas, manager la Philips Electronics, pentru a conduce primul studiu guvernamental legat de Betuwe Line. Acesta a fost numit apoi succesorul acesteia in ministerul transporturilor. Alaturi de el a participat si in consiliul de administratie al NDL, al carei chairman a fost pana in 1994.
Membrii NDL erau in mare parte greii industriei din Rotterdam, inclusiv liderii a doua firme petroliere mari si Sergio Orlandini, fost CEO la Dutch Airlines, alt prieten al doamnei Kroes. Aceasta se circula usor in aceste cercuri. Tatal sau era proprietarul unei mici companii transportatoare, care este condusa in prezent de fratele ei. In functia pe care a avut-o la ministerul transportului, a contribuit la privatizarea sectoarelor telecomunicatiilor si postei. Kroes are reputatia de a fi foarte decisa si uneori incapatanata, fiind poreclita de presa din Olanda "Nichel Neelie", dupa numele doamnei de fier, Margaret Thatcher. Totusi a surprins cu un cadou acordat ministrului de transport din Germania, doua scaune de bambus foarte mari, intr-o perioada in care i-a refuzata Olandei acordarea de permise de transport. "Este un lucru tipic pentru ea", spune Frans Vrins, un fost subaltern de la ministerul transportului.
Dupa ce a parasit viata politica, Kroes a ocupat functia de presedinte la Nyenrode, o scoala de afaceri care la doar cateva saptamani de la sosirea sa a pierdut finantarea de la guvernul olandez, fortand-o sa o privatizeze. In 1994, Kroes l-a angajat pe profesorul Bomhoff sa realizeze un raport privitor la situatia scolii. In primul sau raport din 1995, acesta a scos la iveala slabiciunile unei alte analize guvernamentale de la Betuwe Line, care spunea ca linia nu va fi foarte profitabila. Bomhoff a estimat ca profitul se va ridica la 24 de milioane de euro. Criticii au pus la indoiala aceste concluzii, pretinzand ca acesta a fost comandat. La o luna dupa ce a fost dat publicitatii, a obtinut votul Parlamentului olandez. Proiectul trebuia initial sa fie finantat jumatate de investitorii straini, dar nici o companie nu a fost dispusa sa investeasca bani. Expansiunea temuta a portului Hamburg nu a mai avut loc, iar nemtii nu au mai construit partea lor din linia de transport.
In timpul audierii din Parlament, Kroes a fost intrebata despre ancheta unui jurnalist care a descoperit ca aceasta a facut parte dintr-un mic grup care a influentat politica ministerului transporturilor. Raspunsul lui Kroes a fost simplu: "Nu cred acest lucru".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
