Caută doar în titlu
Business Internaţional

Naţionalizarea, o soluţie extremă de salvare a companiilor de importanţă strategică în timp de criză, aproape că devine un obicei în Franţa, este îmbrăţişată în Italia şi studiată din ce în ce mai atent în Germania, bastionul economiei sociale de piaţă

Italia recapitalizează Alitalia, o companie uriaşă cu 11.000 de angajaţi, iar Franţa a evocat posibilitatea naţionalizării „campi­onilor“ naţionali răpuşi de coronavirus, guvernul de la Paris având antecedente în a profita de ocazie pentru a-şi întări controlul la angajatorii mari. Chiar şi Germania, un campion al liberalismului economic dar şi promotorul economiei sociale de piaţă, pare pregătită să folosească această armă formidabilă în lupta cu epidemia.

Germania, Franţa şi Italia sunt cele mai mari economii din zona euro. Naţionalizarea, temporară, a fost o soluţie folosită de guverne penstru a salva companii mari de la colaps în criza financiară şi economică din 2008-2009. În SUA, guvernul a cumpărat participaţii, spre exemplu, la General Motors şi Chrysler pentru a proteja sute de mii de locuri de muncă, dar şi icoanele industriei americane. SUA au naţionalizat atunci şi bănci. În Europa, accentul s-a pus pe instituţiile de credit.

În Franţa, guvernul, care deţine direct sau in­direct participaţii importante la Renault şi PSA, grupul părinte al mărcilor auto Citroen şi Peugeot, a de­cla­rat război coronavirusului într-o economie deja per­tur­bată serios de încetinirea globală sincronizată. Giganţii industriali Renault şi PSA au avertizat asupra numeroaselor lor dificultăţi şi şi-au închis fabricile, în timp ce câteva subsidiare ale grupului Air-France-KLM şi-au suspendat aproape în to­talitate a zbo­rurile, scrie La Tribune. De asemenea, capi­ta­li­ză­ri­le bursiere au înregistrat căderi puternice, iar piaţa auto s-a prăbuşit, deschizând apetitul anumitor fon­duri prădătoare pentru companii de obicei grase, dar acum slăbite.

Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că guvernul este pregătit să injecteze capital în companiile stra­tegice şi chiar să le naţionalizeze dacă este necesar. Air France este într-o formă foarte proastă. Situaţiile în care se află Airbus, Renault şi PSA sunt consi­derate, de asemenea, îngrijorătoare. Una dintre cele mai puternice confederaţii sindicale a cerut deja na­ţio­nalizarea unei uzine care produce echipamente medicale. Premierul Edouard Philippe a menţionat Air France, spunând că statul este pregătit „să preia responsabilitatea şi să acţioneze“. Compania aeriană îşi trimite 80% din personal în şomaj parţial, potrivit RTL. Statul francez are deja o participaţie de 14,5% la Air France. „Am suprimat o parte din taxele aplicate companiei“, a explicat premierul Philippe, precizând că „s-a ajuns şi aici. Dacă trebuie să ajungem la naţionalizare, o vom face pentru a ne asigura că companiile esenţiale pentru economie nu intră într-o situaţie disperată“. Acţiunile Air France s-au prăbuşit cu 55% pe burse de la începutul anului. Aceasta, la care se adaugă lipsa de activitatea, înseamnă că falimentul este foarte posibil. Reuters scrie că guvernul de la Paris nu exclude nici naţionalizarea Renault şi PSA dacă va fi necesar, dar această soluţie nu este una preferată. Bruno Le Maire a discutat deja, telefonic, cu preşedinţii PSA şi Renault Carlos Tavares, respectiv Jean-Dominique Senard. Franţa deţine 15% din capitalul Renault şi indirect 12% din cel al PSA prin banca publică de investiţii Bpifrance. De o săptămână guvernul emite acelaşi mesaj: că este pregătit să salveze prin orice mijloace companiile de la faliment, „prin preluări de capital şi chiar naţionalizări „Fără nicio ezitare“, după cum a spus Le Maire pentru BFM Business. Capitalizarea de piaţă a PSA s-a redus la jumătate de la începutul anului, iar cea a Renault cu două treimi. PSA se angajase deja înainte de criză să prezinte un plan de reducere a cheltuielilor în această primăvară.

În ceea ce priveşte băncile franceze, dintre care unele sunt prezente şi pe piaţa din România, precum Societe Generale, banca centrală a Franţei a asigurat că acestea, deşi au suferit scăderi accentuate pe burse, au finanţele solide şi pot face faţă actualei crize. Astfel, nu va fi nevoie de naţionalizări în acest sec­tor. Noua direcţie sugerată de guvern a stârnit dez­bateri în­cinse în rândul analiştilor.

Unii spun că ma­jorarea par­ticipării statului la capitalul băncilor slă­bite este o mă­sură practică, ce nu încalcă niciun tabu, atât timp când este protejată producţia, implicit lo­curile de muncă. Confederaţia sindicală CGT a cerut naţio­nali­zarea uzinei Luxfer, care înainte de închiderea ei în 2019 era singura din Europa care producea butelii de oxigen medicale, scrie Le Figaro. Acum în Franţa şi în Europa este mare nevoie de astfel de echipamente.

În Italia, guvernul şi-a intensificat eforturile de a ţine pe linia de plutire compania falimentară Alitalia, discutând posibilitatea acordării unui nou credit, de mai multe sute de milioane de euro, ca parte a unui plan de renaţionalizare a transportatorului aerian şi de susţinere a întregului sector aerian.

Roma este pregătită să readucă grupul sub controlul statului după 11 ani de management privat dificil şi două încercări de restructurare eşuate. Compania este sub administrare specială numită de stat din mai 2017 şi până să o lovească noua criză căuta investitori care să o cumpere şi să o restructureze. Săptămâna trecută a intrat în vigoare un decret pentru înfiinţarea unei noi companii care să preia controlul transportatorului. Reuters scrie, citând surse apropiate situaţiei, că odată cu noul decret guvernul a suspendat planurile de a vinde Alitalia, cel puţin pentru moment. Actul legislativ permite Romei să injecteze capital nou în noua companie dacă va fi nevoie. Activitatea Alitalia s-a redus la un sfert din cea normală.

În Germania, spre deosebire de Franţa, politica economică consideră de mult timp participarea guvernului la capitalul firmelor private ca fiind o violare a ortodoxiei pieţei libere. Coronavirusul s-a putea să producă o schimbare de paradigmă, opiniile privind naţionalizarea schimbându-se, scrie Deutsche Welle. În urmă cu două săptămâni, ministrul economiei declara că nu vede nicio nevoie ca guvernul să preia participaţii la companii de importanţă mare pentru economie, cum ar fi Deutsche Telekom†şi Siemens, din cauza epidemiei de coronavirus. Însă revista Der Spiegel a scris, citându-l tot pe Altmaier, că naţionalizarea ar putea fi o opţiune pentru sprijinirea companiilor de importanţă strategică cărora coronavirusul le creează dificultăţi. Ministrul a asigurat că nu se aşteaptă la un număr mare de naţionalizări ca rezultat al epidemiei.

În aceeaşi perioadă, ministrul de finanţe Olaf Scholz a spus că nu poate exclude ca guvernul german să preia pachete de acţiuni de la companii. Germania a pus deja la bătaie 550 de miliarde de euro pentru afacerile cu probleme prin intermediul băncii de dezvoltare KfW, însă Scholz a precizat că guvernul este pregătit să meargă şi mai departe şi, dacă va fi necesar, să cumpere participaţii la companii folosind un fond înfiinţat în urmă cu un deceniu pentru a ajuta în lupta cu criza de atunci. †“Am folosit ceva similar în 2008-2009, dar atunci eforturile s-au concentrat pe sectorul bancar“, a spus Scholz. VW, BMW şi Daimler şi întregul ecosistem de furnizori, loviţi dur de efectele scandalului Dieselgate, apoi de îngheţarea pieţei auto chineze, cea mai mare din lume, şi-au închis acum fabricile din cauza crizei coronavirus. Însă ţinta unei eventuale naţionalizări ar putea fi mai degrabă Deutsche Lufthansa, care a anunţat că va suspenda 95% din zboruri. Cei mai mulţi dintre economiştii de renume ai Germaniei apreciază că naţionalizările ar trebui să fie o măsură extremă, la care să se recurgă doar atunci când ajutorul dat companiilor sub formă de refinanţări se va dovedi insuficient.

Principalii economişti ai ţării susţin folosirea unui fond de salvare pentru afaceri. Într-o scrisoare deschisă, ei au solicitat guvernului să renunţe la insistenţa asupra unui buget echilibrat şi au cerut impozite mai mici. Surprinzător, economişti proeminenţi - inclusiv nume precum Gabriel Felbermayr de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială şi foştii consilieri guvernamentali Peter Bofinger şi Beatrice Weder di Mauro - au ridicat şi problema naţionalizărilor, cel puţin parţiale.

„Dacă nu suntem “n măsură să aducem sub control undele de şoc economic şi un număr în creştere de companii devin insolvente, măsuri precum recapitalizări de către stat ar putea deveni măsuri de ultimă instanţă“, au spus ei “n scrisoarea citată.

În 2009 - 2010, ajutoare financiare au fost furnizate prin fondul de salvare SoFFin - o „bancă rea“, susţinută de guvern, care deţine şi acum acţiuni deoarece între timp nu a putut să le monetizeze. Aşadar, pare firesc ca economiştii germani să fie “ncă reticenţi privind aplicarea unei măsuri politice care ar putea costa contribuabilii scump mult după terminarea crizei coronavirus. În timpul crizei financiare, Berlinul a achiziţionat o participaţie de 15% la Commerzbank, a doua bancă în funcţie de mărime a ţării, pentru a o feri de faliment. Au fost vremuri când s-a vorbit şi despre un bailout pentru Deutsche Bank, cea mai mare instituţie financiară a Germaniei.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.