Trezoreria Marii Britanii a semnalat ieri ca nu este momentul potrivit ca Marea Britanie sa renunte la lira sterlina pentru adoptarea euro, publicand concluziile a 18 studii. Anuntul a fost facut cu cateva ore inainte ca Ministrul Finantelor, Gordon Brown, sa dea verdictul final in fata Parlamentului.
Trezoreria Marii Britanii a evidentiat ieri obstacolele esentiale in calea aderarii la zona euro a statului britanic, subliniind ca inainte de aderare cursul lirei sterline fata de euro ar trebui sa scada la 1,37 euro, de la cel actual de 1,4076.
7 kilograme de studii
Pentru calcularea beneficiilor si a costurilor presupuse de trecerea la euro au fost realizate 18 studii separate, care insumeaza in jur de 1.700 de pagini si cantaresc 7 kilograme, pe langa lucrarile realizate deTrezorerie si un plan care detaliaza etapele de trecere de la lira sterlina la euro. Nu mai putin de 50 de economisti independenti au contribuit la realizarea acestor studii care analizeaza problema euro din toate unghiurile posibile.
"Avem la dispozitie un teanc de documente, dar decizia va fi siguranta 'nu' cu siguranta", a spus Keith Wade, economist la Schroders Plc., cel de-al treilea mare fond de pensii al Europei.
Cele 18 studii au subliniat sensibilitatea pietei imobiliare britanice la modificarile ratelor dobinzilor, mai mare decit in cazul majoritatii celor 12 membri ai zonei euro, precum si faptul ca progresul in privinta flexibilitatii pietei muncii din UE ramine in urma celui din Marea Britanie si se accelereaza prea lent.
Obiectivul pentru inflatie fixat de banca Centrala Europeana, de 2% pe an, este prea rigid pentru piata britanica, au mai apreciat oficialii Trezoreriei. In plus economia tarii lor are performante mult mai bune decat blocul celor 12 state din zone euro. Economia Marii Britaii va creste anul acesta cu 1,9%, arata previziunile, in timp ce zona euro risca sa nu atinga nici 1%.
Trezoreria a indicat ca exista beneficii potentiale clare astfel ca adoptarea euro ar putea intensifica schimburile comerciale cu UE, cu pana la 50% si ar putea creste PIB-ul tarii cu 9%, adica 100 mld. lire sterline in decurs de cateva decenii.
Trezoreria a indicat ca s-au utilizat patru metode pentru a calcula rata de echilibru a lirei sterline. "In ipoteza in care deficitul de cont curent sustenabil este 0% in Marea Britanie, 3,5% din PIB in SUA si zona euro are un excedent de 1%, rata de echilibru pe termen mediu dintre euro si lira sterlina este de 1,37/1", conform oficialitatilor britanice.
Un alt studiu ridica noi argumente impotriva adoptarii argumentand ca Marea Britanie este mult mai strans legata de economia Statelor Unite decat de cea a zonei euro. "Ciclul economic al Marii Britanii este puternic corelat cu cel al Statelor Unite, intr-o masura mai mare decat cu cel al zonei euro", potrivit profesorului universitar Michael Artis, autorul lucrarii. Oricum, studiile arata ca 55-60% din comertul Marii Britanii este legat de euro in timp ce numai 35-40% este legat de dolar.
Euro s-a apreciat puternic in urma publicarii concluziilor Trezoreriei, tranzactionindu-se la 09.54 GMT in crestere cu aproape 1% fata de lira sterlina, la 70,99 pence.
Dintre statele membre ale Uniunii Europene numai Marea Britanie, Suedia si Danemarca au refuzat sa adopte euro in momentul lansarii, in 1999. Sondajele de opinie arata ca in jur de doua treimi din britanici se opun adoptarii euro.
Prim-ministrul britanic, Tony Blair, a declarat recent ca adoptarea euro este "destinul" Marii Britanii si ca ar fi o adevarata "rusine" sa nu impartaseasca aceeasi moneda cu cei mai importanti parteneri comerciali.
Populatia, grupurile de lobby si companiile au opinii impartite cu privire la aceasta chestiune. Marii producatori precum Ford Motor, Unilever si Siemens au solicitat aderarea la zona euro. Firmele de retail, insa, precum Dixons sau Next, se opun.
Polonezii spun "da" aderarii
Electoratul polonez a votat in favoarea aderarii tarii lor la Uniunea Europeana, facand un pas important catre incheierea diviziunii istorice a Batranului Continent, scrie Financial Times.
In pofida temerilor potrivit carora mai putin de jumatate dintre alegatori urmau sa participe la consultarea nationala, ceea ce ar fi dus la esecul acestei actiuni, polonezii cu drept de vot s-au prezentat in proportie de 57,34% la referendum,77,44% dintre acestia exprimindu-se in favoarea aderarii la Uniunea Europeana, potrivit datelor furnizate de catre Comisia electorala, in urma colectarii rezultatelor din jumatate dintre cele aproximativ 25.000 de birouri de votare.
Zlotul si obligatiunile poloneze au deschis sedinta de ieri pe un trend pozitiv, stimulate de rezultatele referendumului privind aderarea la Uniunea Europeana, dar euforia pietei a lasat rapid loc ingrijorarii privind perspectivele politice incerte.
Zlotul s-a apreciat cu aproximativ 1% fata de euro si dolar, in timp ce randamentele obligatiunilor au scazut la un minim record de circa 4,68% ca reactie reflexa la vot.
Insa efervescenta pietei a fost de scurta durata si investitorii s-au axat pe disputele care tind sa se declanseze in cadrul Executivului cu privire la reformele bugetare necesare pentru intrarea in UE si, ulterior, pentru adoptarea euro.
Zlotul s-a tranzactionat la un curs de schimb de 4,32 unitati/euro, insa cresterea a fost rapid anulata de incasarea profiturilor, impingind valuta la 4,3925 unitati/euro la 09.25 GMT, in scadere cu peste 0,5% fata de nivelurile de vineri. O evolutie similara a avut si in raport cu dolarul, fata de care a ajuns la un curs de 3,7420 zloti/dolar.
Polonia este cea de-a sasea tara care organizeaza referendumul referitor la aderare, dupa Malta, Slovenia, Ungaria, Lituania si Slovacia. La sfirsitul saptaminii viitoare va fi rindul Republicii Cehe sa se exprime, Estonia si Letonia urmind sa voteze in septembrie in acest sens.
Dintre cele zece tari care urmeaza sa intre in Uniunea Europeana la 1 mai 2004, doar Ciprul nu intentioneaza sa organizeze o consultare nationala.
Dealerii au apreciat ca ascensiunea a fost amplificata si de evenimentele de saptamina trecuta, cind zlotul s-a depreciat in urma devalorizarii neasteptate a forintului ungar.
Pietele vor da, probabil, dovada de nervozitate inaintea dezbaterilor guvernamentale de marti in privinta reformelor bugetare, unde ministrul Finantelor Grzegorz Kolodko s-ar putea sa nu se simta prea confortabil, avind in vedere ca planurile sale se lovesc de opozitia ministrului Economiei Jerzy Hausner.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
