Multi dintre liderii mediilor de afaceri, academic si guvernamental reuniti in Davos cu ocazia intrunirii anuale a Forumului Economic Mondial si-au exprimat temerile legate de unul dintre principiile centrale ale globalizarii. Astfel, acestia si-au pus intrebarea daca o economie din ce in ce mai globalizata va produce la fel de multe locuri de munca caracterizate de salarii mari in tarile bogate pe cat se astepta la un moment dat.
Temerile acestora deriva din axioma comertului liber, conform careia atunci cand o tara bogata transfera locuri de munca destinate fortei de munca semi sau necalificate peste hotare, aceasta ofera muncitorilor de pe piata sa interna oportunitati de a avansa din punct de vedere al calificarii. Deductia a fost ca transferarea locurilor de munca din sectorul serviciilor peste hotare va genera o situatie similara in cazul muncitorilor calificati de pe piata interna.
Insa in contextul in care un numar din ce in ce mai mare de locuri de munca destinate muncitorilor calificati sunt transferate din tari bogate catre tari in curs de dezvoltare, apar temeri legate de posibilitatea ca muncitorii bine platiti din tarile dezvoltate sa intampine greutati in ceea ce priveste gasirea unui loc de munca la fel de bine platit in domenii cum ar fi IT, design si medical, pe plan intern. Multi dintre adevarati sustinatori ai globalizarii ce au participat la forumul din Davos, incheiat duminica, se tem ca aceasta tendinta ar duce in acelasi timp la erodarea sprijinului politic pentru promovarea unui comert liber pe plan international.
Multi au remarcat ca exista diferente considerabile in ceea ce priveste masura in care comertul ii afecteaza pe muncitorii din sectorul de productie si pe cei din cel al serviciilor. In tarile dezvoltate, a fost necesara o reducere treptata a barierelor considerabile existente din punct de vedere al tarifelor inainte ca locurile de munca din sectorul productiei sa fie afectate, un proces ce a durat cateva decenii. Guvernele ar putea limita pierderile prin reimpunerea tarifelor respective. Tarifele ridicate la importuri elimina o parte din argumentele economice ce vin in spriinul utilizarii unei forte de munca caracterizate de costuri reduse, de peste hotare, pentru a produce bunuri ce vor fi mai costisitoare decat importurile de produse americane.
Sectorul serviciilor nu este insa afectat in aceeasi masura de tarife, si poate avansa cat de rapid ii permit progresele inregistrate in domeniul computerelor si comunicatiilor. De aceea, pierderea de locuri de munca poate fi brusca.
Multi economisti participanti la forum au declarat ca astfel de temeri sunt totusi exagerate. Daca programatorii indieni, de exemplu, produc software la preturi mai mici decat americanii, acest lucru va conduce la o reducere de costuri pentru multi utilizatori de IT. Pe masura ce acest gen de software va patrunde pe pietele americane si europene, companiile respective vor deveni mai productive, capacitatea acestora de a atrage noi angajati crescand.
Desi numarul angajatilor din cadrul sectorului american al serviciilor ale caror locuri de munca au fost transferate in strainatate este redus, estimarile sunt cuprinse intre 250.000 si 500.000 in ultimii trei ani, piederile de locuri de munca ar putea fi imense. Brendan Barber, lider al sindicatului britanic Trade Union Congress, estimeaza ca doua milioane de locuri de munca din sectorul serviciilor ar putea fi transferate din natiunile bogate in urmatorii cinci ani.
In Statele Unite, aceasta tendinta devine treptat un subiect de disputa politica. Senatorul John Kerry din Massachusetts, angajat in cursa pentru Casa Alba, cere adoptarea unor modificari ale legislatiei in sensul descurajarii transferului locurilor de munca in strainatate.
Unii din beneficiarii acestei tendinte, din afara Statelor Unite, nu privesc cu ochi buni unele masuri adoptate de Washington.
In ultimele cateva decenii, presedintii americani au promovat comertul liber si integrarea globala drept o strategie de dezvoltare economica. Se credea ca, desi Statele Unite urmau sa piarda unele slujbe din cadrul sectorului de productie in fata natiunilor aflate in dezvoltare, unde costurile fortei de munca sunt mai reduse, acestea urmau sa castige mai multe slujbe destinate fortei de munca inalt calificate, mai bine platite, slujbe pe care natiunile sarace nu le putea controla. Pe fondul noii tendinte, de transfer al locurilor de munca, insa, acest argument nu mai este la fel de solid. In prezent, companiile americane desfasoara peste hotare operatiuni ce fusesera candva rezervate numai Statelor Unite, Europei occidentale si Japoniei. catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
