În plină furie electorală germană contra dobânzilor mici ale Băncii Centrale Europene, unul dintre cei mai populari membri ai boardului BCE a anunţat că politica acomodativă va dura mai mult timp decât s-a prevăzut. De asemenea, francezul Benout Coeuré a asigurat că banca centrală a zonei euro este pregătită să se ia la trântă cu un euro puternic, care poate distruge inflaţia într-o economie slabă.
Un personaj căruia pieţele financiare îi acordă o atenţie deosebită, Benout Coeuré a avut acum pentru acestea un rol de service post-vânzare după şedinţa de politică monetară a BCE se săptămâna trecută, scrie Les Echos. Mesajul transmis de francez, printr-un discurs în care a făcut referire la cursul de schimb de nu mai puţin de 48 de ori, a fost liniştitor pentru pieţe.
„În comparaţie cu şocurile anterioare ale cererii, politica monetară va rămâne acomodativă o perioadă mai lungă de timp, ceea ce va limita probabil impactul unei aprecieri a euro pe fondul revenirii economice“, a afirmat Coeuré.
„Şi cum actuala revenire a zonei euro este în mare parte alimentată de cererea internă, puterea euro s-ar putea să aibă un impact mai redus asupra creşteri decât, spre exemplu, după Marea criză financiară.“
Teoria spune că un euro puternic erodează competitivitatea internaţională a exportatorilor europeni făcându-le exporturile mai scumpe. Aparent relaxat în ceea ce priveşte aprecierea monedei unice europene, Coeure a explicat că cursul de schimb nu mai influenţează creşterea economiei aşa de mult cum făcea cândva. Însă el a avertizat că şocurile externe persistente ar putea altera iremediabil perspectivele inflaţiei, notează The Wall Street Journal.
Francezul apreciază că nu sunt motive imediate de îngrijorare doarece revenirea economiilor din zona euro permite companiilor să majoreze preţurile pentru a amortiza efectele negative ale cursului de schimb. Însă nimeni nu trebuie să lase garda jos. BCE are ca obiectiv împingerea inflaţiei la puţin sub 2% pe „termen mediu“, un concept nedefinit influenţat de mărimea oricărui şoc al inflaţiei, scrie Reuters. Instituţia îşi ratează ţinta de inflaţie de patru ani şi jumătate. Iar inflaţia nu este aşteptată să urce la 2% înainte de 2020, potrivit celor mai recente proiecte ale BCE.
Comentariile francezului au împins pentru scurt timp euro şi randamentele obligaţiunilor în jos. Acestea sugerează că membrii boardului BCE nu sunt îngrijoraţi din cauza aprecierii de 14% a euro faţă de dolar de la începutul anului, chiar dacă preşedintele instituţiei, Mario Draghi, a descris săptămâna trecută cursul de schimb ca fiind o sursă de incertitudini care trebuie supravegheată.
Observatorii se aşteaptă ca banca zonei euro să anunţe la şedinţa din octombrie startul retragerii programului de stimulare a economiei prin achiziţii de active deoarece pericolul deflaţiei s-a îndepărtat. Retragerea se va face probabil în paşi foarte mici. Reuters a aflat din surse apropiate situaţiei că oficialii BCE au discutat deja patru opţiuni. Programul BCE de investiţii în obligaţiuni suverane din zona euro valorează 2.013 miliarde de euro. De achiziţii au beneficiat în principal Germania (404 miliarde euro) , Franţa (325 miliarde euro), Italia (283 miliarde euro), Spania (201 miliarde euro) şi Olanda (91 de miliarde euro). BCE nu are o preferinţă în ceea ce priveşte statul emiţător. Achiziţiile de obligaţiuni sunt făcute în funcţie de capitalul deţinut la BCE de diferitele economii (Germania - 18%, Franţa - 14%). Cea mai mare reuşită a programului de achiziţii de active este probabil aceea că a făcut ca diferenţa între costul la care se împrumută Italia, de exemplu, şi cel la care se împrumută Germania nu mai este una extremă.
Însa economia Italiei este încă slăbită, cu şomaj ridicat (8,5%), o pondere mare în total a creditelor neperformante (21%) şi creştere a PIB de doar 1,9%. Dacă programul este retras, s-ar putea să reapară temerile că zona euro face mai mult rău decat bine economic şi social.
De asemenea, de politica monetară relaxată au profitat şi băncile, care primesc de la BCE finanţare aproape gratuită. BCE penalizează cu dobânzi negative băncile care nu pun banii în circulaţie şi preferă să şi-i ţină în depozitele instituţiei.Însă băncile se plâng că aceste dobânzi negative le erodează profitabilitatea. O opţiune pe care o au este să transfere la clienţi costurile suplimentare. Iar nemţii şi mai ales politicienii lor se plâng că dobânzile mici le lasă fără valoare economiile.
Cum economia zonei euro merge bine, iar cea a Germaniei şi mai bine, cu creşteri sustenabile în cea mai mare parte a ţărilor din regiune, mulţi economişti şi politicieni din Germania spun că a venit timpul ca BCE să normalizeze politica monetară.
