Ultima tendinta printre manageri: retragerea departe de civilizatie pentru a-si stabili strategiile.
Cand Tom Putnam a avut sarcina de a crea un nou aparat de aplicat etichete, el s-a inspirat dintr-o sursa inedita: arta.
Putnam este director al Markem, un producator de accesorii de printare din Keene, New Hampshire. El face parte si din comitetul de conducere al MacDowel Colony, cel mai vechi si mai faimos grup de artisti.
Pentru designul noului aparat, Putnam a adunat ingineri, programatori software, tehnicieni si clienti. El i-a chemat pe toti in acelasi birou si le-a dat o tema de creativitate neobisnuita, instruindu-i sa lucreze impreuna si nu separat, scrie The Wall Street Journal Europe.
Putnam a deprins acest mod de a lucra la MacDowel, organzatie care obisnuieste sa le ofere artistilor, inca din 1907, opt saptamani gratuite la New Hampshire. Prin adunarea mai multor oameni intr-un loc neconventional, reducand distractiile si promovand disciplina, s-a observat ca acestia pot fi mult mai creativi. Aron Copland a lucrat in timpul intalnirilor de la New Hampshire la "Appalachian Spring", Thoton Wilder, a scris "Our Town", Leonard Bernstein a compus "Mass", iar James Baldwin a scris la "Notes of a Native Son".
Cativa experti in management cred ca abordarea MacDowell poate fi foarte utila. "Sunt suficiente indicii care arata ca aceasta metoda este aplicabila in mediul artistic. Ar fi bine sa o incercam", a declarat Thomas Davenport, profesor de management la Colegiul Babson.
Richard Florida, profesor de politici publice la George Mason University si autorul lucrarii "The Rise of the Creative Class", este de acord cu aceasta abordare. Mason crede ca, in general, managerii au in vedere doar o mica parte din creativitatea de care pot da dovada angajatii. Companiile de succes "vor arata din ce in ce mai mult ca un grup de artisti sau ca un laborator de inventii decat ca un birou obisnuit", a declarat Mason.
Artistii de la MacDowell lucreaza in cabine izolate, care de obicei au un pat, un calorifer sau o soba si cateva obiecte relevante, precum un pian sau o masina de scris. Fereastra ofera o vedere panoramica a padurii de pini, un peisaj salbatic intins pe 180 de hecare in Peterborough.
Pentru a minimaliza momentele de intrerupere, casele nu sunt echipate cu radiouri, televizoare, iar "creatorii" nu au acces la Internet. Micul dejun si cina sunt servite intr-un fost hambar, iar la pranz un cos de picnic apare la fiecare usa a studioului.
Participantii, care sunt alesi dintr-un numar mare de aplicanti, au spus ca reducerea distractiilor ii face sa fie atat de productivi, incat o saptamana la MacDowell este echivalenta cu o luna in oricare alta parte. Mai mult decat atat, nimeni nu face presiuni asupra ta pentru a produce ceva. "Te simti mult mai bine cand nu trebuie sa creezi la comanda", a declarat Elizabeth Brown, flautist si compozitor la Brooklyn, New York.
Elizabeth a compus luna trecuta in cadrul MacDowell o opera de camera despre electricitatea rurala.
"Tot ce e aici ma inspira", a marturisit ea intr-un studio de televiziune. Ca si alti artisti, ea considera ca MacDowell impulsioneaza creativitatea si prin amestecul mai multor discipline. Discutiile informale se infiripa in timpul cinei sau cand fiecare isi prezinta proiectul.
In timp ce se plimba prin padure intr-o noapte a iernii anului 1990, Brown a observat ca un fotograf agata in copac fotografiile familiei sale. "Era muzica in acele imagini", isi aminteste ea.
In ciuda atmosferei relaxante, unii artisi fac presiuni asupra lor insesi. Producatorul de filme din New York Mitch Elizabeth McCabe si-a pus alarma de la ceas sa sune la fiecare 15 minute in timpul sederii sale la Hampshire. "Ar fi o rusine sa pierd ceva din toate acestea", a spus ea.
"Aproape toti se asteapta la un anumit lucru de la ei insesi cand ajung aici", a adaugat Jane Brox, o scriitoare realista din Brunswick, care a scris aclolo ultimele 60 de pagini ale cartii ei. Cand a vazut o caprioara mancand din mancarea pasarelelor, imaginatia ei a devenit din ce in ce mai prolifica.
Cum am putea insa adopta aceste teorii pentru a-i face pe oameni mai creativi in alta parte? Jane Brox le recomanda angajatorilor sa isi adune personalul intr-o gradina cel putin o ora pe saptamana. Ei nu ar trebui sa aiba altceva decat un pix si o un carnetel.
Altii considera ca adevaratele experimente se afla exact la intersectia dintre arta si afaceri. Intr-o biserica gotica nou renovata din nordul Californiei, directorii locali isi petrec sase zile o data la trei luni invatand sa "dea frau liber creativitatii". Acestia sunt de la Centrul McColl pentru arte Vizuale. Participantii fac lucrari precum legume imaginare din argila. "Creativitatea este in toti, dar multi dintre noi ne pierdem increderea si talentul", a spus Suzanne Fetscher, presedintele acestui centru.
Barbara Spradling vicepresedinte la Bank of America, a participat la prima sesiune a institutului toamna trecuta si, desi aceste lucruri erau foarte diferite de ceea ce facea ea, a invatat sa aiba incredere in noile ei idei si incurajeaza creativitatea. Ideile iti vin mai repede "daca ai timp sa te gandesti la ele", a declarat ea.
La Markem, membrilor nu li s-a dat nicio idee despre cum sa creeze noul aparat. Aceasta libertate "atrage mai multa creativitate", isi aminteste Michael Putnam, nepotul lui Tom care se ocupa de partea de marketing a companiei. Stand aproape unul de celalalt, membrii echipei au mai multe idei si pot lua decizia mai repede, a spus el. Astfel, o munca care dura un an s-a redus la sase luni.
Ideea MacDowell a fost preluata si de alte companii mari. De exemplu, inginerii si alti angajati de la Google pot sa-si dedice 20% din timp unor proiecte alese de ei. Acest lucru ii face sa poata crea mai repede stiri si produse, ceea ce este in avantajul companiei. roxana.grigorean@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
