Guvernul francez continuă să anunţe cheltuieli de miliarde de euro sub forma diverselor pachete de măsuri gândite pentru a stimula economia şi pentru a ajuta companiile şi angajaţii afectaţi de criza COVID-19.
Întrucât aceste măsuri sunt necesare, Franţa s-ar putea îndrepta spre un deficit de chiar 7%, potrivit Euractiv.
După ce a anunţat carantină naţională pentru 15 zile, Bruno Le Maire, ministrul de Finanţe din Franţa, a anunţat în data de 17 martie o serie de măsuri pentru a ajuta economia.
Planul de atac al guvernului francez mobilizează 345 miliarde euro pentru a susţine economia prin măsuri adresate companiilor, angajaţilor şi sectorului de cercetare, în încercarea de a limita criza COVID-19.
Cu toate acestea, o serie dintre măsurile anunţate de oficialii francezi în această perioadă ar putea genera probleme economice în diferite sectoare, după ce trece impactul iniţial al crizei.
În data de 10 martie, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că alocă 5 miliarde euro în următorii zece ani pentru cercetare. Înainte ca ţara să intre în carantină, mai multe universităţi şi centre de cercetare au intrat în grevă pentru că reforma lui Macron duce la o scădere a fondurilor alocate sectorului.
Economia franceză s-ar putea contracta cu 5%
Potrivit economistului Eric Chaney, intervievat de Institutul Motaigne, economia Franţei s-ar putea contracta cu 5% anul acesta. Estimările se potrivesc cu cele ale băncii americane Morgan Stanley, care se aşteaptă ca economia Europei să se contracte cu 5%, iar cea a Franţei cu 4,8% în 2020.
Chaney estimează că Franţa va vedea o contractare de 15% în activitatea economică pentru al doilea trimestru, un declin care va pune presiune pe bugetul statului şi va duce la un deficit bugetar de 7% pentru anul acesta.
În Franţa, raportul dintre datorie şi PIB este de 100%, ceea ce face ca orice datorie suplimentară să devină greu de gestionat – chiar dacă dobânzile extrem de reduse ar aduce datorii mai ieftine pentru guvern.
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un plan masiv de achiziţie de obligaţiuni, atât tituri de stat cât şi obligaţiuni corporate, în valoare totală de 750 miliarde euro.
