Banca centrala a Suediei (Riksbank) este prima institutie care a dus dobanzile la care bancile pot depune bani pe teritoriu negativ, la -0,25%, scrie Financial Times.
Chiar si la apogeul crizei financiare din Japonia, banca centrala a acestei tari a evitat sa adopte o astfel de masura care este menita sa incurajeze bancile comerciale sa-si extinda operatiunile de creditare si sa nu mai depuna banii la banca centrala.
Totusi, in conditiile in care incearca sa decida asupra strategiilor de iesire din criza dupa masurile extraordinare luate in ultimii doi ani, bancherii centrali vor monitoriza cu mare atentie experimentul suedez.
Mervyn King, guvernatorul Bancii Angliei, a sugerat ca ar putea urma exemplul Suediei in conditiile in care Marea Britanie este din ce in ce mai ingrijorata in legatura cu pericolul ca lichiditatile sa ramana prinse in sistemul bancar, nefiind canalizate catre economia generala.
Exact acest lucru s-a intamplat in Japonia la inceputul acestui deceniu, bancile japoneze refuzand sa crediteze in ciuda stimulentelor bancii centrale, temandu-se de starea precara a economiei.
Daca acest lucru va continua sa se intample in alte economii, bancherii centrali ar putea sa nu aiba de ales si sa urmeze exemplul Suediei. John Wraith, din cadrul RBC Capital Markets, este de parere ca "succesul asa-numitei politici de relaxare cantitativa din Marea Britanie depinde foarte mult de decizia bancilor de a folosi capitalul suplimentar pe care il primesc pentru a credita persoanele fizice si companiile. Daca nu apare niciun semn in acest sens in urmatoarele luni, Banca Angliei ar putea lua in considerare o rata negativa a dobanzii. In esenta, aceasta este o modalitate de a pedepsi bancile care refuza sa crediteze".
In Marea Britanie, de exemplu, aproape 140 de miliarde de lire sterline (170 mld. euro) au fost injectate in economie prin achizitii de obligatiuni guvernamentale si active corporatiste de catre banca centrala, in principal de la bancile comerciale. Totusi, de la lansarea proiectului pe 5 martie, o mare parte din acesti bani, care ar fi trebuit sa fie utilizati de banci pentru creditare, au ajuns in rezervele bancii centrale.
Depozitele bancilor comerciale au urcat de la 31 miliarde de lire sterline (35,1 mld. euro) la inceputul lunii martie la 152 miliarde de lire sterline (172,3 mld. euro) la sfarsitul lunii iulie. Aceasta nu este o problema pentru ca bancile ar putea folosi aceasta crestere a rezervelor pentru a credita sectorul privat. Totusi, nu exista inca niciun semn in acest sens.
Din acest motiv, King nu a exclus posibilitatea introducerii unor rate negative. In Europa, se considera ca probabilitatea ca BCE sa introduca dobanzi negative este mai redusa pentru ca banca a mentinut dobanzile oficiale la niveluri mai ridicate decat alte banci. In acest stadiu, nici probabilitatea ca SUA sa recurga la aceasta politica nu pare foarte ridicata.
Totusi, Carl Milton, analist in cadrul Danske Bank din Stockholm, arata ca decizia Riksbank nu este atat de neobisnuita dupa cum o infatiseaza unii. Banca mentine dobanda la depozite in mod obisnuit cu 50 de puncte baza (0,5%) sub dobanda repo pentru a reglementa lichiditatea de pe piata, spune analistul. Cand dobanda repo a fost redusa la 0,25%, dobanda la depozite a fost impinsa in mod automat in teritoriu negativ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
