Business Internaţional

Marşul francez pentru unitate naţională s-a transformat într-o demonstraţie de solidaritate internaţională contra terorii

Peste 50 de demnitari din diferite state ale lumii, printre care şi preşedintele României Klaus Johannis (în dreapta), s-au solidarizat ieri la Paris contra terorismului şi pentru apărarea valorilor occidentale, în special a libertăţii. Prezenţa lor a mobilizat pe străzile capitalei franceze peste un milion de persoane într-un marş fără precedent de unitate naţională şi de sprijin internaţional.

Autor: Bogdan Cojocaru

12.01.2015, 00:06 881
Premieri din ţări precum Germania, Spania, Italia, Suedia, Finlanda, Norvegia, şi Turcia, oficiali din ţările balcanice, din ţări arabe şi Rusia, secretarul general al NATO şi reprezentanţi ai instituţiilor evreieşti au fost invitaţi la un marş care a mobilizat sute de mii de persoane pe străzile Parisului, scena recentă a unor acte teroriste care au scandalizat întreaga lume civilizată.

„Fac apel la toţi francezii pentru a se mobiliza şi sprijini valorile libertăţii pluralismului. Astăzi, Parisul este capitala lumii. Toată ţara se va ridica“, a declarat preşedintele Franţei François Hollande.

Marşul urmează unor demonstraţii pentru onorarea victimelor atentatelor care au adunat sâmbătă 700.000 de persoane. 

Negustorii ambulanţi au vândut participanţilor insigne pe care se putea citi „Je suis Charlie“, dar şi „Je suis Ahmed“ şi „Je suis Juif“ (în traducere, „Eu sunt evreu“).

Solidară cu naţiunea franceză, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că atunci când valorile pe care Franţa şi Germania le au în comun sunt ameninţate, „nu putem spune decât un lucru: trebuie să stăm uniţi“.

Demonstraţiile l-au adus din nou în centrul atenţiei pe Hollande, care din cauza modului în care a gestionat economia şi scandalurile cu care s-a confruntat guvernul său a devenit cel mai nepopular preşedinte francez din istoria recentă. Evenimentul organizat de Hollande pare să-l fi avut ca inspiraţie pe Jens Stoltenberg, premierul Norvegiei care a atras preţuirea întregii lumi pentru modul în care a gestionat urmările atacului terorist din 2011 în care Anders Behring Breivik a ucis 77 de persoane.

„Răspunsul nostru este mai multă democraţie, mai multă deschidere şi mai multă umanitate“, a explicat Stoltenberg răspunsul Norvegiei la atacul terorist.

Ultima dată când un singur preşedinte francez a mai participat la o manifestaţie de stradă a fost în 1980. Atunci François Mitterrand a mobilizat masele ca semn de protesc contra profanării cimitirului evreiesc din Carpentras, în sud-estul ţării.

 

Unitate naţională fără extremism

Însă unitatea politică din Franţa este limitată. Partidul de extremă dreapta Frontul Naţional nu a participat la marşul de la Paris, iar liderul formaţiunii Marine Le Pen, a spus că regretă că nu a fost invitată, scrie The Financial Times. Tatăl său, şi fost lider al partidului, Jean-Marie Le Pen a mers mai departe zicând că „laitmotivul de azi este «cu toţi suntem Charlie, eu sunt Charlie. Ei bine, îmi pare rău: eu nu sunt Charlie»“. 

Fostul premier de centru-dreapta François Fillon a afirmat că a găsit decizia ca Frontul Naţional să nu fie invitat „odioasă şi periculoasă“, ceva pe care-l doresc şi teroriştii. Desfăşurarea for­ţelor de ordine a fost pe măsura calibrului evenimentelor. În Paris şi în jurul oraşului au fost mobilizaţi 2.000 de ofiţeri de poliţie şi 1.350 de soldaţi. Dar chiar şi înainte ca demonstraţia să înceapă, unul din atacatori a „ieşit“ duminică din mormânt prin­tr-un clip video în care jura credinţă grupului militant Statul Islamic şi a justificat atacurile care vor veni.

„Ceea ce facem este complet legitim. Nu poţi ataca şi să te aştepţi să nu vină nicio reacţie. Nu te poţi juca de-a victima ca şi când nu înţelegi ceea ce se întâmplă“, a spus în faţa camerei de luat vederi Amedy Coulibaly, care a ucis joi un ofiţer de poliţie, iar vineri patru civili într-un magazin cu alimente evreieşti, potrivit The Washington Post.

Atacurile de săptămâna trecută sunt cele mai grave lovituri teroriste din Franţa de la atacurile insurgenţilor algerieni din anii ’50, când fosta colonie se lupta pentru independenţă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO