De vină ar fi o propunere de lege discutată la Praga pentru impunerea unei taxe de 7% pe servicii digitale care ar lovi marile companii de internet americane.
Ministrul ceh de finanţe, Alena Schillerova, a încercat să calmeze spiritele spunând la radio că nu se teme că Washingtonul va lovi în vreun fel Cehia.
Însă preşedintele american Donald Trump pare îmbătat de aroma victoriei contra Chinei şi pregătit să lupte pe un nou front. După un război al tarifelor cu China, a doua economie ca mărime din lume şi un jucător de categorie grea pe scena comercială şi geopolitică globală, Trump a forţat Beijingul să vină la masa negocierilor şi a obţinut un armistiţiu centrat pe condiţiile sale. Cehia, singură, ar fi o furnică în comparaţie cu marele dragon chinezesc. Însă aplicarea unei taxe digitale a devenit o tendinţă la nivel european, iar Uniunea Europeană poate fi pentru SUA un adversar demn de luat în seamă. Iar Trump a ameninţat, din nou, cu impunerea de tarife pe importurile de maşini europene dacă statele UE adoptă taxa digitală. Comisia Europeană spune că un acord în această problemă ar putea veni „în următoarele săptămâni“.
În Cehia, taxa digitală ar avea ca ţintă companiile cu o cifră de afaceri globală mai mare de 750 de milioane de euro, din care cel puţin patru milioane de euro sunt obţinute pe piaţa cehă. Această taxă ar împiedica grupuri precum Google, Amazon, Facebook şi Apple să mai evite plata taxelor transferând profiturile în state terţe, scrie Emerging Europe. Oficialii cehi spun că taxa ar putea aduce la buget aproape 200 de milioane de euro anual.
Companiile mari de internet sunt de mult timp ţinta criticilor că nu plătesc taxe pe măsura profiturilor realizate, notează Bloomberg. Sătulă de această formă de evaziune, Franţa a devenit prima ţară care a introdus o „taxă digitală“ - un impozit de 3% pe veniturile din servicii digitale ale companiilor care desfăşoară operaţiuni mai ales în spaţiul digital.
Alte naţiuni au urmat exemplul Parisului, luând la ţintă companii care obţin venituri de pe mai multe pieţe, dar scapă adesea de mâna fiscului. Multe dintre aceste companii sunt americane.
Ideea de bază a iniţiativelor este de a aplica taxele direct acolo unde se situează utilizatorii serviciilor online în loc de ţara unde compania îşi are sediul şi unde-şi înregistrează profiturile.
Prin ţintirea directă a vânzărilor sunt contrate tehnicile folosite de multe companii pentru a-şi transfera profiturile în jurisdicţii cu regimuri fiscale laxe.
Franţa a implementat taxa digitală în iulie 2019, după eşuarea unor eforturi paneuropene de dezvoltare a unei abordări comune. Taxa franceză atinge companii cu venituri globale de cel puţin 750 de milioane de euro şi vânzări din servicii digitale de 25 de milioane de euro în Franţa. Dintre cele circa 30 de companii afectate, cele mai multe sunt americane, însă lista include şi grupuri chineze, germane, britanice şi chiar franceze.
Guvernul SUA spune că această taxă este discriminatorie şi a răspuns „agresiunii“ franceze în decembrie 2019 cu propunerea unor tarife pe produse franceze emblematice de 2,4 miliarde de dolari precum vin, brânză, genţi şi farduri. Guvernul de la Paris a asigurat că UE va răspunde oricăror sancţiuni americane.
Luna aceasta, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cele două state au convenit un armistiţiu prin care fiecare s-a angajat să nu aplice imediat tarife. Parisul a acceptat să amâne colectarea taxei digitale până la sfârşitul acestui an pentru a permite noi discuţii şi eforturi de compromis, scopul fiind o soluţie multilaterală. Însă nu a acceptat să renunţe definitiv la taxă. Franţa respinge acuzaţia că taxa ar fi discriminatorie, dar a asigurat că va renunţa la ea dacă SUA şi alte ţări acceptă un efort global pentru o abordare uniformă sub ghidajul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu sediul la Paris. Efortul paneuropean iniţiat de Paris pentru introducerea unei taxe digitale nu a avut succes din cauza împotrivirii Suediei, Finlandei, Danemarcei şi Irlandei. În Europa, o taxă similară celei din Franţa este implementată de Italia.
Mai multe detalii pe zf.ro
Guvernul Turciei a propus un impozit digital de 7,5%. Marea Britanie intenţionează să introducă în aprilie o taxă de 2% pe veniturile motoarelor de căutare pe internet, ale platformelor de social media şi pieţelor on-line „care obţin valoare de la utilizatori britanici“. Austria, Spania şi Belgia iau, de asemenea, în considerare taxe digitale. Planurile vehiculate sunt în general asemănătoare iniţiativei franceze.
Războaiele fiscale transatlantice nu sunt ceva nou. Apple a fost lovit în urmă cu trei ani cu o amendă de 13 miliarde de euro de Comisia Europeană pentru taxe neplătite - subvenţii primite ilegal de la Irlanda. Manevra a fost descrisă de CEO-ul companiei americane Tim Cook ca fiind „rahat politic“. Guvernul SUA a încercat, fără succes, să împiedice investigaţia Comisiei Europene. Comisia a mai investigat aranjamentele fiscale irlandeze ale Google şi a obligat Amazon la plata a 250 de milioane de euro pentru taxe neplătite în Luxemburg.
Recent, SUA şi Marea Britanie au făcut schimb de ameninţări. Washingtonul a spus că va impune tarife „arbitrare“ pe exporturile de maşini britanice dacă Londra dă prioritate unui acord comercial cu UE, notează Financial Times. Marea Britanie se pregăteşte să părăsească luna aceasta Uniunea, iar acest acord este important pentru ca Brexitul să se producă ordonat. Trump vrea să asigure un acord de comerţ cu Londra înainte de alegerile preşedinţiale americane din această toamnă. Şi Londra are de gând să introducă o taxă pe servicii digitale, ceea ce a iritat Washingtonul. Trump vrea ca afacerile americane să fie taxate în SUA.
În Cehia, ministrul Schillerova a explicat că taxa digitală poate fi implementată pe o perioadă de patru ani, însă, în lumina „situaţiei globale“, aceasta poate fi imediat retrasă.