"Continuarea promovării de către misiunea Federaţiei Ruse a “episoadelor istorice” este una neconstructivă, care nu ajută la construirea unei relaţii pragmatice bazată pe respect reciproc. Reiterăm şi pe această cale poziţia MAE conform căreia trecutul relaţiilor dintre România şi Federaţia Rusă nu trebuie să facă loc unor speculaţii şi opinii nefundamentate", se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, remis MEDIAFAX.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că a evocat constant importanţa Comisiei comune româno-ruse de istorici, care este în măsură şi are ca obiectiv să analizeze istoria relaţiilor dintre România şi Federaţia Rusă.
"Continuarea lucrărilor acestei Comisii ar putea ajuta Ambasada Federaţiei Ruse să-şi actualizeze cunoştinţele istorice şi să aibă intervenţii constructive", conchide MAE.
Reacţia Ministerului Afacerilor Externe vine după ce Ambasada Rusiei la Bucureşti a scris, vineri, pe Facebook că ”în urmă cu 79 de ani, Guvernul URSS, care nu a recunoscut niciodată aderarea Basarabiei la Regatul România, a trimis Guvernului român o notă, oferind „în scopul de a restabili dreptatea, să se procedeze împreună cu România pentru soluţionarea imediată a problemei revenirii Basarabiei la Uniunea Sovietică“ şi că ”după ce s-a pronunţat acordul părţii române de a-şi retrage trupele la 28 iunie 1940, Armata Roşie a intrat nestingherit pe teritoriul Basarabiei şi a Bucovinei de Nord”.
"Analizând, în prezent, motivele care au adus omenirea la tragedia fără precedent al celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi lecţiile trase din acesta, ne permitem să afirmăm că o interpretare eronată a evenimentelor din vara anului 1940 în Basarabia l-a împins pe dictatorul I.Antonescu la decizia care s-a dovedit cu timpul una aproape fatală pentru România, şi anume „să se poziţioneze pe latura incorectă a istoriei", prin aderarea la invazia Germaniei naziste în URSS. Consecinţele acestui "calcul strategic eronat ", din păcate, sunt, de asemenea, resimţite şi în România modernă.
Este relevant de menţionat că cererea sovietică pentru revenirea Basarabiei se bazează în totalitate pe normele de drept internaţional din acea epocă, iar Protocolul de la Paris (de la 28.10.1920) cel notoriu, prin care foştii aliaţi ai Rusiei în cadrul „Antantei“, fără acordul ei, au recunoscut „suveranitatea România asupra teritoriului Basarabiei“, niciodată nu a intrat în vigoare datorită refuzului Japoniei de a-l ratifica", au mai transmis reprezentanţii Ambasadei Rusiei la Bucureşti.
