Business Internaţional

Made in East-Europe: guvernele fostelor state comuniste caută să încurajeze consumul de produse alimentare locale prin măsuri mai elegante ca etichetarea sau promovarea sau mai dure, ca forţarea unor cote în supermarketuri

Unii cehi au recurs la utilizarea unor aplicaţii precum Bez Andreje, care se traduce prin „Fără Andrej“ şi care le permite utilizatorilor să scaneze articole din supermarket pentru a verifica dacă sunt legate de Agrofert, conglomeratul agricol înfiinţat de premierul Andrej Babiö.

Unii cehi au recurs la utilizarea unor aplicaţii precum Bez Andreje, care se traduce prin „Fără Andrej“ şi care le permite utilizatorilor să scaneze articole din supermarket pentru a verifica dacă sunt legate de Agrofert, conglomeratul agricol înfiinţat de premierul Andrej Babiö.

Autor: Bogdan Cojocaru

16.09.2020, 00:08 492

Guvernele statelor est-europene membre ale Uniunii Europene lucrează la o serie de iniţiative pentru a încuraja sau chiar forţa creşterea consumului de produse alimentare locale. Cehia este un caz aparte, deoarece unul dintre cei mai mari producători de alimente are conexiuni la cel mai ridicat nivel politic, iar ţara este autosuficientă doar la „bere, lapte şi carne de vită“, după cum explică un reprezentant al comercianţilor de acolo.

Luna trecută, pe pagina de Facebook a premierului Ungariei Viktor Orbán a apărut un clip video care-i încurajează pe unguri să cumpere şi să sprijine produsele şi afacerile locale. Filmuleţul poartă titlul „Alege local“, scrie hungarytoday.hu, şi face, probabil, parte din campania guvernamentală anunţată tot atunci de un secretar de stat pentru promovarea produselor locale.

„A alege produse locale înseamnă protejarea locu­rilor de muncă de acasă“, a spus oficialul în prezentarea iniţiativei. De asemenea, a adăugat el, prin cumpărarea produselor maghiare este redusă dependenţa ţării, este întărită economia şi este protejat mai bine mediul înconjurător deoarece sunt cazuri în care produsele de import sunt transportate pe distanţe de mii de kilometri pentru a ajunge în Ungaria. Clipul postat pe pagina premierului Orban înfăţişează produse din Ungaria, furnizori, linii de producţie şi proprietari de afaceri maghiare. În film, personajele vorbesc despre importanţa autosuficienţei, de sprijinirea oamenilor de afaceri locali şi de protejarea locurilor de muncă.

În Polonia, la sfârşitul acestei luni vor intra în vigoare modificări legislative care cer ca produsele din carne vândute la greutate să aibă vizibile pe ambalaj steagul şi numele ţării din care provin, scrie Warsaw Business Journal. Acest lucru, spun legiuitorii, îi va permite consumatorului să recu­noas­că imediat originea produsului şi să-l aleagă pe cel din Polonia dacă acest lucru este un factor important pentru el.

Prevederile se aplică cărnii de porc, de pasăre, de capră şi de oaie. Acestea sunt al doilea tip de produse cărora li se aplică etichetarea cu steaguri, după cartofi. „Consumatorii caută tot mai mult carne de care să fie siguri. UE nu permite ca anumite produse să fie etichetate cu ţara de origine, deşi acest lucru se schimbă şi tot mai mulţi oficiali din state diferite vorbesc despre acest subiect“, a explicat Krzysztof Ardanowski, ministrul agriculturii din Polonia. El a precizat că guvernul nu vrea să decidă pentru consumator, ci să-l informeze mai bine pe acesta despre eventuala achiziţie. Pandemia şi blocajele din comerţul internaţional au arătat o problemă majoră pentru Polonia: jumătate din carnea de pasăre şi 90% din cea de vită sunt produse pentru export.

În Cehia, cu greu cineva poate cumpăra produse alimentare care să nu fie în vreun fel legate de premierul Andrej Babiö, aceasta datorită cone­xiunilor pe care acesta le are cu companii agricole şi de nutreţuri majore, spun criticii. Babiö este un miliardar devenit politician care şi-a construit o parte din avere prin afacerile unui conglomerat agricol pe care l-a fondat, Agrofert, şi care deţine companii din aproape toate diviziunile industriei alimentare, de la terenuri, agricultură şi echipamente agricole şi la procesarea alimentelor, scrie Politico.eu.

Acest lucru înseamnă că multe alimente de bază, cum ar fi pâinea şi produsele lactate, precum şi îngră­şămintele şi utilajele care ajută la producerea alimentelor pot fi legate de Agrofert.

Chiar şi mai multe produse Agrofert ar putea ajunge în curând pe rafturile supermarketurilor mulţumită unei pro­puneri de modificare a legislaţiei alimentare în curs de examinare de către parlamentarii cehi, care urmăreşte să stimuleze vânzările de alimente produse în Cehia. Această nouă regulă ar impune fiecărui supermarket important să vândă o anumită cotă de alimente cehe. Babiö a insistat că nu mai are legături financiare cu Agrofert, dar criticii şi cei care veghează pentru păstrarea transparenţei nu înghit acest argument, care este supus unui audit al Comisiei Europene.

Întrucât multe dintre alimentele din ţară sunt produse de operatorii Agrofert, oponenţii lui Babiö spun că le este greu să facă cumpărături fără a da banii pe ceva despre care cred că ar putea să-i umple în cele din urmă buzunarele premierului. Unii au recurs la utilizarea unor aplicaţii precum Bez Andreje, care se traduce prin „Fără Andrej“ şi care le permite utilizatorilor să scaneze articole din supermarket pentru a verifica dacă sunt legate de Agrofert. „Nu e ca şi cum ar deţine totul, dar este peste tot. Aproape fiecare secţiune a unui magazin alimentar are ceva din produsele sale „, a spus Martin VytrhlÌk, programatorul care a dezvoltat aplicaţia. Criticii susţin, de asemenea, că premierul va ajunge în cele din urmă unul dintre principalii beneficiari ai cotei, în pofida insistenţei sale că este împotriva acestei iniţiative. „El este cel mai mare antreprenor agricol din Cehia, deci el ar fi cel mai mare beneficiar al acestei legi“, a declarat Mikul·ö Peksa, un europarlamentar din Partidul Piraţilor, de opoziţie. Propunerea legislativă prevede că până în 2021 o cotă de 55% din alimentele din magazine trebuie să fie cehe şi că până în 2027 această proporţie să crească la 85%. Schimbare trebuia să fie votată în iunie, dar proiectul a fost înapoiat  comisiei pentru agricultură pentru deliberări ulterioare după ce s-a confruntat cu dezbateri aprinse în parlament şi în societatea civilă. Iniţiatorii amendamentului, Zdenek Podal, membru al partidului de extremă dreapta Libertate şi Democraţie Directă (SPD), şi Margita BalaötÌkov·, membră a partidului ANO al lui Babiö, au susţinut că noua măsură va îmbunătăţi autosuficienţa ţării pentru alimente şi va împiedica supermarketurile să vândă în principal produse importate ieftine.

Supermarketurile cehe, care sunt în mare parte deţinute de grupuri străine, consideră că schimbarea este îndreptată contra lor. Acestea insistă că noile reguli le vor obliga să vândă alimente cehe chiar dacă acestea nu sunt competitive la preţ şi calitate. „Retailerii cehi ar accepta mai multă mâncare cehă, deoarece clienţii o cer şi sunt deseori dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru ea. Cu toate acestea, trebuie să creştem nu numai producţia, ci şi calitatea, pentru a ne asigura că producţia este competitivă cu produsele alimentare din Germania şi din alte ţări „, a declarat Tom·ö Prouza, preşedintele Confederaţiei Cehe de Comerţ şi Turism. „Propunerile de introducere a cotelor pentru alimentele cehe nu sunt doar ilegale, dar nu au niciun sens atunci când Republica Cehă este autosuficientă numai în bere, lapte şi carne de vită.“

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO