♦ Băncile dispun de instrumentele necesare pentru o alocare selectivă a fondurilor ♦ Federaţia Naţională a Sindicatelor Fermierilor (FNSEA) şi sindicatul Tinerilor Fermieri au denunţat deflaţia cu care se confruntă producătorii din prea multe sectoare.
Franţa şi-a făcut într-un final public mult aşteptatul plan de utilizare a ajutoarelor de stat pentru a preîntâmpina un val de falimente pe plan local după pandemie, promovându-l drept un model pentru restul Europei, scrie Bloomberg.
Programul inovator, aprobat de YE, va combina fonduri private şi publice pentru a furniza până la 20 miliarde de euro pentru întărirea finanţelor companiilor mici şi mijlocii. Aşa-numitele împrumuturi participative constituie o parte centrală a stimulentelor preşedintelui Emmanuel Macron.
Programul este de asemenea atent monitorizat de alte guverne europene care caută modalităţi de a-şi menţine companiile pe linia de plutire în momentul retragerii susţinerii fiscale extraordinare. „Această creştere a capitalului privat va fi una fără precedent în Europa“, a declarat ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire. „Este o măsură care ar trebui să constituie un model pentru alte ţări europene“. Philippe Brassac, CEO al Credit Agricole şi preşedinte al federaţiei bancare franceze, a declarat că băncile intenţionează să susţină între 7.000 şi 10.000 de companii cu împrumuturi participative. Fondurile de private equity vor la rândul lor să ofere credite subordonate unui număr de 2.000 de companii.
Noul plan al Franţei este inovator prin dimensiunea sa şi pentru că responsabilitatea de a distribui credite le revine băncilor, mai degrabă decât statului. Ideea este că băncile dispun de instrumentele necesare pentru o alocare selectivă a fondurilor. Planul reflectă de asemenea modul în care pandemia a generat o schimbare de gândire semnificativă în unele părţi ale Europei cu privire la cât de amplu ar trebui să fie rolul jucat de guvern într-o economie.
„Statul a fost acolo pentru a proteja, indiferent de cost. Va fi acolo când vor fi necesare investiţii, indiferent de cost“, a declarat Le Maire.
Între timp, producătorii francezi continuă să fie angajaţi într-un război al preţurilor cu supermarketurile, notează Euractiv.
Negocierile anuale pentru preţurile de achiziţie purtate între supermarketuri şi fermierii şi industrialiştii care le furnizează produsele alimentare acestora stârnesc conflicte încă din 2008, anul în care acest exerciţiu a devenit obligatoriu.
Federaţia naţională a sindicatelor fermierilor (FNSEA) şi sindicatul Tinerilor Fermieri au denunţat deflaţia cu care se confruntă producătorii din prea multe sectoare. Potrivit acestora, criza sanitară a dus la creşterea semnificativă a preţului anumitor materii prime, majorând „considerabil“ costurile fermierilor, fapt de care supermarketurile nu ţin suficient seama.
Potrivit sindicatelor, războiul preţurilor continuă an după an, îi sărăceşte pe fermieri, dar şi companiile alimentare şi reprezintă „o ameninţare directă la adresa suveranităţii alimentare a Franţei“.
