Republica Moldova se află pe falia dintre Est şi Vest, înghesuită între România, un stat membru al Uniunii Europene şi NATO, şi Ucraina, o ţară care nu face parte din structurile euroatlantice.
Pentru o ţară atât de mică cum este Republica Moldova, cu un PIB de şapte ori mai mic decât cel al Bucureştiului şi împrejurimilor Capitalei, viaţa politică şi lupta pentru putere sunt neobişnuit de intense, atingând limitele tragediei şi ridicolului. Campania pentru alegerile generale de ieri a scos în evidenţă acest lucru, arătând ce poate face din economie şi societate polarizarea dusă la extrem şi lipsa unei autorităţi stabile.
Republica Moldova se află pe falia dintre Est şi Vest, înghesuită între România, un stat membru al Uniunii Europene şi NATO, şi Ucraina, o ţară care nu face parte din structurile euroatlantice şi este în conflict militar cu Rusia. Cândva, mica fostă republică sovietică era considerată un model de reformă de către UE. Însă acum pare un stat prea disfuncţional pentru a se integra sau pentru a putea fi ignorat, o structură slab reglementată care poate permite spălarea de bani, contrabanda şi amestecul Rusiei la graniţa de est a blocului comunitar, scrie Bloomberg.
Moldova, una dintre cele mai sărace economii din Europa, a fost împinsă într-o criză financiară în 2014-2015 de furtul unui miliard de dolari de la trei bănci locale. Un personaj politic, omul de afaceri milionar născut în Israel Ilan Shor, condamnat la 7 ani şi 6 luni de închisoare pentru această fraudă care a produs un prejudiciu echivalent cu 12% din PIB-ul ţării, a fost ales între timp primar. Formaţiunea sa politică, partidul Şor, reprezintă interesele populaţiei rusofone. Ilan Shor, cunoscut pentru opulenţa în care se relaxează în locuri precum Coasta de Azur, neagă că ar avea legătură cu frauda, a atacat decizia de condamnare şi şi-a adus partidul în cursa pentru alegerile parlamentare de ieri. „Vom reconstrui toată infrastructura ţării, aşa cum se făcea pe timpul URSS“, sună una din promisiunile omului de afaceri, în vârstă de 31 de ani. Manifestul partidului său este „reînvierea Moldovei ca stat înfloritor în uniune cu Rusia“.
Mulţi oameni, printre care diplomaţi occidentali, spun că Shor este controlat de un alt om de afaceri, Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Moldova, şi de aliaţii săi. Influenţa lui Plahotniuc, care conduce formaţiunea aflată până acum la guvernare Partidul Democrat (pro-occidental), s-ar extinde asupra justiţiei, şi, într-o oarecare măsură, asupra socialiştilor şi prin aceasta asupra preşedintelui socialist Igor Dodon.
Mulţi moldoveni cred că Dodon este doar o unealtă în mâna oligarhului Plahotniuc, scrie The Daily Beast. Orice şofer de taxi din Chişinău ştie că Dodon a reuşit să câştige alegerile prezidenţiale din 2016 doar pentru că Plahotniuc a permis acest lucru. „Dodon este o figură de compromis pentru Plahotniuc. El dă Moscovei iluzia că Moldova este în mâini ruseşti“, spune Maia Sandu, unul din liderii partidului prooccidental ACUM. „Parlamentul l-a suspendat pe preşedinte deja de cinci ori în doi ani. Dodon nu are prea multă putere.“ ACUM a participat şi el la alegerile generale de ieri. Maia Sandu şi colegul ei Andrei Năstase au spus pe 21 februarie că medicii au descoperit metale grele la analizele lor de sânge, ceea ce înseamnă că au fost otrăviţi. Autorităţile „ne vor moartea“, a comentat Năstase. El a câştigat anul trecut alegerile pentru primăria Chişinăului, însă victoria i-a fost retrasă de o instanţă de judecată pe baza unei tehnicalităţi. Din cauza acestui scandal UE a îngheţat ajutoarele date Moldovei, iar Parlamentul European a descris mica republică ca fiind „un stat captiv intereselor oligarhilor“.
Pentru a-i aduce pe socialişti la putere şi deveni astfel un lider autoritar ca prietenul său Vladimir Putin, preşedintele Dodon a încercat în campania electorală să convingă lumea şi pe moldoveni că el nu este nici pro-occidental şi nici pro-rus, ci neutru, notează The Daily Beast, care l-a intervievat pe politician. Realitatea este că Dodon a bătut recordul mondial la numărul de întâlniri bilaterale cu liderul de la Kremlin. „M-am întâlnit cu Putin de peste zece ori“, recunoaşte preşedintele moldovean. „Este uşor pentru mine să rămân prieten cu liderul rus deoarece nu jur niciodată credinţă nimănui, nu fac niciodată promisiuni“. Moldova are un acord de asociere cu UE, de acelaşi tip cu cel care a înfuriat Rusia atât de tare încât a invadat Ucraina şi a anexat Crimeea. Întrebat de un jurnalist de la The Daily Beast dacă ar scoate Moldova din acordul cu UE dacă Putin i-ar porunci acest lucru, Dodon a răspuns că „Nu. Voi rămâne mereu credincios intereselor naţionale ale Moldovei. Vreau să am un guvern pro-moldovean, nu unu pro-rus, pro-american sau pro-european“. Jurnalistul a remarcat că Dodon foloseşte un iPhone X, unul dintre cele mai scumpe telefoane ale producătorului american de smartphone-uri. Preşedintele a menţionat, în interviu, că se întâlneşte frecvent cu ambasadorul american Dereck J.Hogan.
Alegerile de ieri au fost pregătite din timp. Sistemul de vot a fost schimbat astfle încât să le ajute pe principalele două partide ñ socialiştii pro-ruşi şi democraţii cu mesaje pro-europene. Votanţii aleg 51 de parlamentari, în timp ce restul de 50 de parlamentari sunt aleşi de pe listele de partid, metodă ce avantajează cele mai mari două partide, scrie AP. Până la un milion de alegători, adică o treime din electorat, sunt moldoveni care lucrează şi trăiesc în străinătate, în principal în Rusia şi în UE. Alegerile au fost monitorizate de 340 de observatori din 38 de state, însă au existat îngrijorări legate de corectitudinea lor. Facebook a închis recent 168 de conturi false şi 28 de pagini care ar fi încercat să influenţeze votanţii. Maia Sandu a descris pentru AP alegerile ca fiind „cele mai nedemocrate din istoria Moldovei“. Ca fapt divers, ministerul de interne din Rusia a anunţat cu două zile înainte de alegeri că a lansat o investigaţie de spalare de bani prin intermediul a doua băni din Rusia în care este implicat liderul Partidului Democrat din Moldova, Plahotniuc. Poliţia rusă ar fi reţinut deja un cetăţean rus care are legături cu acest caz.
„Moldova a devenit o zonă gri, o ţară a nimănui între Est şi Vest“, explică Vladislav Kulminski, şeful Institutului pentru Iniţiative Strategice din Chişinău. „Iar elita aflată astăzi la putere este foarte mulţumită de acest lucru deoarece ea stabileşte regulile, le scrie şi le modifică şi nu este trasă la răspundere nici de Bruxelles şi nici de Moscova.“
