♦ În Praga, primăria generală şi cele districtuale deţin 31.500 de apartamente, sau 5% din stocul total de locuinţe, însă aproape 8% dintre acestea sunt neocupate ♦ În Budapesta, aproape 10% din totalul de 38.100 de apartamente deţinute de stat sunt nelocuite ♦ În Varşovia, stocul de locuinţe de stat a scăzut dramatic, de la 154.888 în 1995 la 81.563 la sfârşitul anului 2016, în principal din cauza vânzărilor către chiriaşi sau a retrocedărilor.
Aproape toată Europa trece printr-o criză a locuinţelor, în care preţurile doboară record după record. În Europa de Est, cu preferinţa oamenilor pentru proprietate în loc de chirie şi unde puterea de cumpărare este mai redusă, criza este şi una de accesibilitate financiară.
Guvernele naţionale şi locale din regiune au diferite planuri pentru a rezolva problema, inclusiv prin construirea, cumpărarea şi închirierea de locuinţe de stat sau sociale. Însă provocările, eşecurile şi criticile nu lipsesc.
Spre exemplu, în Praga, primăria generală şi cele districtuale deţin 31.500 de apartamente, sau 5% din stocul total de locuinţe, însă aproape 8% dintre acestea sunt neocupate, în condiţiile în care oferta de locuinţe noi nu poate ţine pasul cu cererea. Iar o serie de ştiri de anul trecut arată că deşi locuinţele de stat ar trebui să reprezinte ajutor pentru persoane cu situaţii financiare slabe, o proporţie însemnată din chiriaşii de la stat - unu din şapte - avea salarii peste medie.
În Budapesta, aproape 10% din totalul de 38.100 de apartamente deţinute de stat sunt nelocuite. Potrivit presei locale şi statisticii oficiale, la nivelul întregii ţări doar 2,6% (aproximativ 115.000 de unităţi) din stocul total de patru milioane de locuinţe sunt deţinute de primării, iar ponderea scade. Un plan recent al guvernului lui Viktor Orban de a vinde chiriaşilor locuinţele de la stat la preţuri cu mult sub cele ale pieţei a provocat o explozie de critici, care acuză că în felul acesta guvernul îşi ajută apropiaţi şi aliaţi, oameni cu venituri mari, să achiziţioneze proprietăţi altfel scumpe.
În Polonia, guvernul anunţa în 2016 că în cel mult trei ani 100.000 de apartamente de stat vor fi în construcţie. La sfârşitul anului trecut, în total finalizate sau în construcţie erau doar 26.182 de apartamente. Noul plan de gestionare a crizei locative presupune măsuri mai tradiţionale precum facilităţi de credit şi birocraţie mult redusă.
În Varşovia, stocul de locuinţe de stat a scăzut dramatic, de la 154.888 în 1995 la 81.563 la sfârşitul anului 2016, în principal din cauza vânzărilor către chiriaşi sau a retrocedărilor. Pentru a rezolva criza de locuinţe, primăria oraşului Praga, capitala Cehiei, a prezentat recent o nouă strategie prin care speră să faciliteze construirea a 9.000 de apartamente pe an, cu o atenţie deosebită asupra spaţiilor locative ieftine şi de calitate. În prezent, ritmul de construire este de 5.500 de unităţi pe an, deşi piaţa trece printr-un boom record. Planul prevede, de asemenea, că numărul de apartamente deţinute de primării ar trebui să ajungă la cel puţin 35.000 de unităţi până în 2030, iar oraşul ar trebui să aibă la dispoziţie cel puţin 5.000 de apartamente sociale. În plus, strategia atinge problema spaţiilor închiriate prin platforma Airbnb, propunând ca numărul lor să fie redus de la peste 11.000 în prezent la 5.000. Astfel, vor fi disponibile mai multe locuinţe pentru închiriat pe termen lung pentru locuitorii oraşului. Planul îşi propune să încurajeze construirea de apartamente prin cooperativele locative, o formă de organizaţie în care participanţii nu deţin locuinţa
propriu-zisă, ci o participaţie la companie. Participarea activă a oraşului poate lua multe forme. Una din modalităţile dovedite a avea succes este construirea de apartamente cooperative, în care oraşul participă cu cofinanţare, devine membru, furnizează terenuri şi stabileşte drepturi de construire pentru până la 99 de ani. Astfel, costul de achiziţie al unui apartament construit în cooperativă va fi mult redus, cu până la o treime faţă de preţul pieţei“, a explicat un oficial al primăriei pragheze. Cehia nu are o lege naţională care să reglementeze politicile privind locuinţele de stat, astfel că fiecare oraş are propriile politici.
În Polonia, cea mai mare economie din regiune, după război cooperativa era aproape singura modalitate prin care oamenii puteau obţine o locuinţă. Şi acum termenul este asociat cu un stat monstruos şi birocratic. În prezent, 17% din stocul de locuinţe de stat aparţine sectorului cooperativ, dar mai puţin de 3% din locuinţele noi sunt construite în regim de cooperativă, la modă în Occident în anii 2.000. Dar lucrurile par să se schimbe. Statul a intervenit pe piaţă în ultimii ani cu un proiect de construcţii masiv - -Apartament plus“. Locuinţele, conform formei iniţiale a planului în număr de 100.000, sunt construite, iniţial pentru chirii mici , urmând să fie în cele din urmă vândute chiriaşului, pe terenuri aparţinând guvernului, poştei naţionale, armatei sau din foste zone industriale. Schema este destinată cetăţenilor care nu-şi permit un credit pentru locuinţă - cam 40% dintre polonezi. Însă din cele 100.000 de apartamente promise în 2016, doar 26.182 erau finalizate sau în construcţie la finalul anului trecut, potrivit viceministrului dezvoltării Anna Kornecka. Iar acum, guvernul a anunţat că 75.000 de apartamente vor fi incluse în Planul Naţional de Reconstrucţie. Ca şi în Cehia, în Polonia 2020 a fost un an record în ceea ce priveşte locuinţele date în folosinţă de constructori. În Varşovia, capitala ţării, primăria a adoptat în 2017 un plan prin care se angaja să construiască apartamente municipale. Cel puţin 600 de unităţi ar fi construite cu investiţii directe şi peste 1.400 prin cooperative locative. În Budapesta, interesul pentru rezolvarea crizei locative prin locuinţe de stat pare să fi fost mai redus până acum. În ultimii doi ani şi jumătate, aproape 830 de locuinţe au fost vândute de primări, în acelaşi timp fiind construite doar 80 de locuinţe de stat şi achiziţionate alte 90. Astfel, stocul locuinţelor aparţinând statului se diminuează. Budapesta are cea mai mare proporţie de apartamente închiriate de la stat, însă o mare parte din unităţi sunt în clădiri de peste 100 de ani cu probleme. Numărul de apartamente de stat nefolosite din Budapeste este de aproap 4.000, aproape dublu faţă de 2011. La nivel naţional, doar 2,6% din stocul de locuinţe este deţinut de autorităţile locale, faţă de 4-6% în Europa de vest.
