Business Internaţional

Liderii populişti din Europa de Est au devenit nepopulari, aşa că înainte de alegeri promit marea cu sarea. În Ungaria, pericolele cadourilor electorale au învrăjbit guvernul cu banca centrală

Premierul Ungariei Viktor Orban discutând bugetul ţării cu ministrul de finanţe  Mihaly Varga

Premierul Ungariei Viktor Orban discutând bugetul ţării cu ministrul de finanţe Mihaly Varga

Autor: Bogdan Cojocaru

24.06.2021, 23:09 304

În Ungaria, premierul Viktor Orban se loveşte nu doar de o opoziţie politică neo­bişnuit de închegată pentru ultimul de­ceniu, ci şi de contre din partea unuia dintre cei mai fideli aliaţi ai săi, gu­ver­na­torul băncii centrale maghiare, care cere cum­pătare la cheltuieli. În Polonia, un gu­vern pro­fund conservator a schimbat subit di­rec­ţia spre stânga în politicile sale economice. Şi în Ungaria şi în Polonia liderii populişti „s-au blo­cat într-o mică problemă: au devenit ne­po­pu­lari“, după cum scrie The New York Times.

În ambele state se apropie alegeri, iar cele două guverne se întrec pe sine în a se arăta cât mai generoase cu populaţia şi alegătorii. Însă în Ungaria avertismentele neobişnuite date de şeful băncii centrale, Gyorgy Matolcsy, partidului de guvernământ sugerează că la Budapesta situaţia este mai complicată, poate chiar riscantă. Spre deosebire de economia poloneză, cea maghiară are în faţă un deficit bugetar uriaş.

La începutul săptămânii, înainte de o şe­dinţă critică a băncii centrale, Matolcsy a scris într-un articol pentru ziarul online Magyar Nemzet că parlamentul a făcut o greşeală când a adoptat bugetul pentru 2022, care va cauza inflaţie suplimentară şi va crea riscuri inutile pentru economie, notează Reuters.

Interesant este că Magyar Nemzet este considerat portavocea partidului lui Orban, Fidesz, dominant în parlament. A doua zi, Ungaria a devenit prima ţară din UE care după izbucnirea pandemiei a ridicat dobânzile de politică monetară şi a făcut acest lucru pentru a evita ca inflaţia, până acum cea mai rapidă din Uniune, să scape de sub control.

Banca centrală a urcat dobânda de bază mai sus decât se aşteptau cei mai mulţi analişti, la 0,9%. Matolcsy a spus că inflaţia va fi exacerbată de cererea adiţională creată de bugetul pentru 2022, an electoral, şi de inflaţia mai ridicată importată. „Economia maghiară nu are nevoie să fie repornită în 2022 cu un deficit bugetar mai mare. În schimb, este posibil şi chiar de dorit să revenim la calea anterioară, a echilibrului“, a explicat bancherul. El apreciază că Ungaria ar trebui să se întoarcă la un deficit bugetar de aproape 3% din PIB cât mai curând posibil, de preferabil anul viitor, ceea ce poate fi făcut înjumătăţind investiţiile guvernamentale planificate pentru anul viitor.

Pentru a face clar cine este Matolcsy: el a fost de două ori ministru al economiei în guverne conduse de Orban şi este arhitectul politicilor anticriză neconvenţionale ulterior permanentizate, precum suprataxarea siste­mului bancar şi a marilor retaileri, prin care Ungaria a devenit celebră în UE. Acum, Orban şi-a făcut clară poziţia spunând că o ajustare a cheltuielilor de o astfel de mărime ar produce un şoc prea mare economiei în 2022.

Ministrul finanţelor Mihaly Varga a luat şi el apărarea bugetului lui Orban.  Parlamentul a adoptat luna aceasta proiectul de buget, care conţine măsuri evident des­tinate unor categorii de alegători importante.

Măsurile includ eliminarea impozitului pe venit pentru tineri sub 25 de ani, reevaluarea celei de-a 13-a pensii lunare pentru pensionari şi bani gratis pentru familiile care-şi renovează locuinţele.

Orban a propus, de asemenea, returnarea echivalentului a 1,7 miliarde de euro în taxe către gospodării dacă avansul PIB va depăşi 5% anul acesta. De asemenea, guvernul discută cu băncile despre viitorul unui moratoriu la rambursarea creditelor care va expira anul acesta. 

Alegerile din 2022 sunt considerate a fi primele de după 2010 în care Fidesz va avea o concurenţă reală. Ţinta de deficit bugetar a guvernului este de aproape 6% din PIB, ceea ce lui Matolcsy nu-i este pe plac pentru că poate duce la crearea de inflaţie suplimentară. Inflaţia, deficitul mare şi eventuala extindere a moratoriului ar reprezenta slăbiciuni care pot atrage atacuri speculative puternice. În 2014 Ungaria s-a trezit în plină furtună valutară, pericolul cel mare fiind atunci să aducă o criză la graniţele României.

Guvernul de la Budapesta prevede pentru anul acesta un deficit bugetar de 7,5% din PIB, doar că în mai deficitul ajunsese deja la 88% din cota avută în vedere. Între timp, Budapesta se luptă cu o propunere a statelor dezvoltate de a uniformiza impozitele pe profiturile companiilor, idee despre care Orban spune că ar eroda competitivitatea Ungariei, unde taxele pentru sectorul corporate sunt mici. Aceasta deşi Ungaria a suprataxat băncile şi retailerii, sectoare dominate până în urmă cu câţiva ani de jucărtori străini. De asemenea, Budapesta şi-a înăsprit retorica anti-Soros, de data aceasta pentru că miliardarul a cerut creşterea taxelor pentru companii pentru ca guvernele să facă rost de banii necesari ieşirii din criză.

În Polonia, guvernul promite taxe „clar mai mici“ printr-un pachet de reforme, „New Deal“, care ar trebui, de asemenea, să facă sistemul de impozitare mai echilibrat în sensul că oamenii cu venituri mai mari vor plăti mai mult, iar cei săraci vor avea de dus o povară mai mică. Ministrul de finanţe Tadeusz Koscinski, la fel ca banca centrală, respinge îngrijorările privind inflaţia, şi asigură că guvernul nu se aşteaptă la revenirea austerităţii anul acesta sau următorul, notează Bloomberg. Scopul guvernului este să ajute economia să crească cât mai rapid posibil. Însă Polonia are o bază solidă de pe care să lanseze reforme fiscale pentru echilibrarea sistemului de impozitare.

Premierul Mateusz Morawiecki a anunţat la începutul lunii că Polonia a înregistrat un surplus bugetar echivalent cu 2,2 miliarde de euro în mai. El a mai spus că în iunie şi iulie ar trebui să pornească proiecte majore de investiţii finanţate cu bani de la UE. Proiectul de buget pentru acest an pune veniturile la 90,6 miliarde euro, iar cheltuielile la 109 miliarde euro, deficitul nedepăşind 18,4 miliarde euro.

FMI estima în aprilie că deficitul bugetar se va reduce de la 4,7% din PIB anul acesta la 2,6% din PIB anul viitor, adică sub pragul de 3% din PIB tolerat în UE. Însă atunci guvernul polonez încă nu-şi făcuse public pachetul de reforme şi cheltuieli New Deal. 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO