Politica externă perturbatoare a lui Donald Trump şi-a pus amprenta asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi din Balcani, regiuni marcate de animozităţi locale şi interese politice contrare. Sunt analişti care cred că înfrângerea preşedintelui american în alegerile din noiembrie le va da dureri de cap liderilor populişti. Cei din Polonia şi Ungaria nu doar că vor pierde un aliat şi model, ci vor găsi în Joe Biden o ameninţare.
„Suspiciunile că Rusia s-a amestecat în alegerile pentru preşedinte din SUA din 2016 în favoarea lui Trump au provocat fiori la nivel politic în Varşovia, Vilnius, Riga şi Bucureşti“, a spus pentru EUobserver Armand Gosu, specialist în regiunea care a fost sub influenţă sovietică. Totuşi, Trump s-a dovedit a fi mai degrabă un aliat în ceea ce priveşte politicile de securitate decât un factor de incertitudine, chiar dacă acesta a perturbat serios ordinea din NATO. Iar pentru politicienii cu tendinţe iliberale, fostul preşedinte american a fost un model în a contra Comisia Europană şi mai ales ţările care deţin conducerea politică a UE.
„În esenţă, Trump a continuat politica Washingtonului pentru Europa de Est. Dacă a intrat în conflict cu cineva, a fost cu Germania şi Franţa şi şi-a exprimat preferinţele, pentru motive ideologice, pentru Polonia şi Ungaria“, a spus Gosu. Trump a promis Poloniei, printre altele, că va aduce pe teritoriul său trupe americane retrase din Germania.
Însă în Serbia, un aliat tradiţional al Rusiei şi, mai nou, al Chinei, SUA şi mai ales preşedinţii americani democraţi sunt asociaţi cu bombardamentele NATO din 1999, când Bill Clinton locuia la Casa Albă. În Balcani, moştenirea lăsată de Trump constă mai ales în acordurile bilaterale semnate cu Kosovo şi Serbia pentru normalizarea relaţiilor economice dintre cele două state, în condiţiile în care Belgradul încă vede Kosovo ca fiind provincie sârbă.
În timpul semnării Acordului de la Washington, spune povestea, republicanul Trump l-a presat pe preşedintele sârb să accepte mutarea ambasadei sârbe din Israel la Ierusalim. Însă un alt rezultat al acelui acord a fost că un lac disputat dintre Serbia şi Kosovo se va numi Lacul Trump pentru a pune capăt disputei. Liderii consideraţi ca având tendinţe autoritare din Polonia, Ungaria şi Slovenia l-au considerat pe Trump ca fiind un aliat puternic ale cărui acţiuni au fost date ca exemplu pentru a-şi justifica propriile poziţii faţă de imigraţie, ştirbirea statului de drept şi a standardelor democraţiei.
Odată cu venirea lui Biden la Casa Albă a crescut speranţa că democratul Biden va încuraja separarea puterilor în Polonia şi Ungaria. De asemenea, există speranţa că noul preşedinte se va concentra pe securitatea regională în faţa ameninţării ruse şi că va netezi drumul Balcanilor spre integrarea în UE. „Noua administraţie americană va presa guvernele iliberale de la Budapesta şi Varşovia să intre în rând“, a mai spus Gosu.
Un semn că Biden va schimba ceva în politica externă este că administraţia sa a schimbat şefii de la Radio Europa Liberă, Radio Asia Liberă şi Middle East Broadcasting Networks. Foştii directori au fost concediaţi la doar o lună după numirea lor, scrie AP. Ivan Krastev, preşedintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia, atrage atenţia într-un articol din Financial Times că pandemia de COVID-19 a făcut ca politicile să fie mai locale, o tendinţă amplificată de înfrângerea lui Trump.
Ca rezultat, promisiunea unei mişcări populiste paneuropene pare mai greu de materializat. Drumurile aliaţilor europeni ai lui Trump diverg acum. În Italia, Franţa şi Spania partidele naţionale populiste încearcă să folosească nemulţumirea în creştere faţă de măsurile de lockdown pentru a atrage electorat. În schimb, în Polonia şi Ungaria populiştii încearcă să-şi păstreze controlul asupra puterii dovedind că măsurile de lockdown funcţionează. Şi tocmai în Europa Centrală şi de Est efectul înfrângerii lui Trump se va simţi mai puternic.
„Ne rugăm pentru o victorie a lui Donald Trump deoarece cunoaştem bine diplomaţia guvernului democrat american, construită pe imperialism moral. Ne-am lovit forţat de ea înainte, nu ne-a plăcut, nu mai vrem“, spunea înainte de alegeri premierul ungar Viktor Orban. Rugăciunea nu l-a ajutat, iar la conducerea SUA a venit un om care este duşmanul iliberalismului european pe cât Trump era faţă de liberali. Guvernele de la Budapesta şi Varşovia nu doar că au pierdut un aliat, ci au pe cap o nouă problemă.
Budapesta şi Varşovia consideră angajamentul noii administraţii de a lupta contra corupţiei internaţionale şi intenţia UE de a lega distribuirea fondurilor europene de respectarea statului de drept ca fiind un amestec în treburile interne.
Cu Biden la Casa Albă, nu ar fi surprinzător dacă liderii din Ungaria şi Polonia vor întoarce spatele Americii şi vor colabora mai strâns cu alte regimuri autoritare. Decizia guvernului maghiar de a deschide un campus al Universităţii chineze Fudan la Budapesta după izgonirea Universităţii Central Europene înfiinţată de miliardarul George Soros ar trebui interpretată ca un mesaj scris cu litere cât casa.
