Investitorii străini penalizează deficienţele de structură din zona euro cerând dobânzi tot mai mari, în unele cazuri la niveluri record, pentru a cumpăra obligaţiuni ale statelor din uniunea monetară, băncile europene încearcă cu disperare să vândă active, inclusiv obligaţiuni.
Instituţiile de credit, în principal cele din sudul Europei, se confruntă cu retragerea depozitelor constituite de clienţi, iar creditarea interbancară îngheaţă, forţând tot mai multe bănci să recurgă la finanţare din partea Băncii Centrale Europene (BCE). Tot mai mulţi analişti văd în ieşirea din zona euro singura soluţie pentru statele cu probleme grave de finanţare, printre care Grecia, scrie agenţia Thomson Reuters.
Summitul UE-SUA de luni, organizat la Washington şi care i-a pus faţă în faţă pe preşedintele american Barack Obama pe de o parte, iar de cealaltă pe José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a pus mai multă presiune pe liderii europeni să rezolve criza datoriilor, care riscă să lovească economia mondială.
Moody's ameninţă UE
Întâlnirea a avut loc în condiţiile în care agenţia de rating Moody's a avertizat că agravarea rapidă a crizei datoriilor din zona euro şi a crizei bancare ameninţă ratingul de credit al tuturor ţărilor din UE.
Avertismentul vine într-un moment în care statele UE au mare nevoie de încrederea intactă a investitorilor pentru a se putea finanţa şi apar tot mai multe speculaţii privind nevoia ca Italia şi Spania să ceară ajutor financiar. Moody's a subliniat că politicienii europeni ar putea fi motivaţi să implementeze un plan anticriză decisiv numai după o nouă serie de şocuri, care ar putea afecta accesul la finanţare pentru tot mai multe ţări şi ar putea impune noi programe de sprijin extern.
Germania vrea un centru al elitelor în zona euro
Criza tinde să scindeze zona euro, dovadă fiind faptul că guvernul german ia în calcul posibilitatea emiterii de "obligaţiuni de elită" împreună cu alte state din zona euro cu rating maxim, scrie Die Welt. Cancelarul Angela Merkel şi guvernul său au respins în repetate rânduri posibilitatea "colectivizării" datoriilor la nivelul blocului monetar.
În afară de Germania, grupul "elitist" include Franţa, Finlanda, Olanda, Luxemburg şi Austria. Obligaţiunile comune ar putea fi utilizate nu numai pentru finanţarea celor şase ţări, ci şi pentru a atrage bani din piaţă, în condiţii stricte, pentru state precum Italia şi Spania.
"Pieţele financiare se mişcă mai rapid decât politicienii. Investitorii mizează pe faptul că Germania se îndreaptă spre o uniune fiscală cu partenerii din zona euro sau pe faptul că, fără BCE cumpărând obligaţiuni suverane în cantităţi nelimitate, zona euro se va destrăma", spune Mansoor Mohi-uddin, analis la UBS.
Totodată, astăzi se vor întâlni la Bruxelles miniştrii de finanţe din zona euro pentru a discuta despre Grecia şi deblocarea unei tranşe din pachetul de ajutor UE-FMI de 110 mld. euro. Miniştrii vor discuta, de asemenea, planuri privind un proiect de bailout pentru zona euro prin care FESF ar trebui să asigure obligaţiuni ale statelor cu probleme prin acoperirea a 30% din orice datorie neplătită, scrie The Telegraph. Pentru a acoperi aceste garanţii, FESF va trebui să strângă 1.400 mld. euro, de trei ori mai mult decât resursele pe care le are în prezent.
La summitul de pe 9 decembrie, liderii UE vor face paşi importanţi către o uniune fiscală în zona euro, ceea ce ar permite BCE să intervină mai hotărât în lupta cu criza, potrivit unor surse din cadrul băncii centrale. Pieţele au aşteptări enorme de la această reuniune.
Roma propune noi măsuri de austeritate
Premierul italian Mario Monti va propune noi măsuri de austeritate de miliarde de euro, potrivit unei surse apropiate situaţiei, pentru a întări angajamentul Italiei de a echilibra bugetul până în 2013, o parte esenţială a eforturilor de a recâştiga încrederea investitorilor.
Măsurile includ un mix de creştere a impozitelor, reducere a cheltuielilor publice şi proiecte de infrastructură şi reprezintă prima etapă din planul noului premier de a adopta reforme dure pentru relansarea economiei, dintre acestea făcând parte reformarea pieţei muncii şi a costisitorului sistem de pensii, scrie The Wall Street Journal. Andreea Mîndrilă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
