Miniştrii de finanţe din zona euro s-au strâns ieri la Bruxellespentru a-şi da acordul cu privire la ajutorul financiar de 85 demiliarde de euro acordat Irlandei, la numai o zi după ce protesteleîmpotriva guvernului au paralizat Dublinul, scrie presastrăină.
Liderii europeni s-au grăbit să vină cu o soluţie concretă încazul problemei irlandeze în weekend pentru a evita o nouăsăptămână fierbinte şi pentru a opri extinderea crizei înPortugalia şi Spania, ţări care în ultimele zile s-au aflat sub opresiune imensă din partea investitorilor şi ale căror costuri definanţare au crescut rapid.
Negocieri intense
Surse din cadrul UE au declarat că oficialii Comisiei Europene,ai Băncii Centrale Europene şi ai FMI au încheiat negocierile cuexecutivul de la Dublin după numai zece zile.
Sursele au mai spus că valoarea pachetului se ridică la 85 demiliarde de euro, sumă ce a fost vehiculată în presa străină încăde la începutul negocierilor. Nu a fost făcută o declaraţieoficială cu privire la detaliile pachetului până la închidereaediţiei, dar existau speculaţii că dobânda se va ridica la 6%,peste cea percepută Greciei, de 5,2%.
Uniunea Europeană îi mai cere Irlandei să naţionalizeze Bank ofIreland, în ciuda asigurărilor pe care oficialii irlandezi le-audat cu privire la stabilitatea băncii.
Autorităţilor li se cere să pompeze câteva miliarde de euro încadrul creditorului pentru a duce capitalul de bază Tier 1 la peste12% din active, peste valoarea cerută de noile reglementări BaselIII. Surse au declarat că o astfel de măsură va majora semnificativparticipaţia statului, care în prezent deţine 36% din acţiuni, şiva dilua deţinerile celorlalţi acţionari.
S-au luptat să convingă pieţele
Liderii europeni au dus o luptă asiduă pentru a izola Irlanda şia-i convinge pe investitori că nu există o legătură întreproblemele Dublinului şi Portugalia, văzută drept următoarea piesăde domino care va pica. Problemele din Portugalia s-ar puteaextinde rapid în Spania, cel mai mare creditor al ţării.
Oficialii de la Lisabona au declarat că zvonurile privindpresiunea pe care BCE şi o serie de guverne europene o pun asupraPortugaliei pentru a accepta un ajutor extern sunt complet false."Nu există pic de adevăr în aceste zvonuri", a declarat un purtătorde cuvând al guvernului portughez. "Nu a existat niciun fel depresiune asupra Portugaliei pentru a cere asistenţă financiară, iarţara nu are nevoie de susţinere externă."
Randamentele obligaţiunilor Portugaliei au crescut vineri dupăce o sursă anonimă din cadrul ministerului de finanţe din Germaniaa spus că un ajutor extern acordat Portugaliei ar împiedica crizasă ajungă în Spania.
"Trebuie să îi atenţionez pe investitorii care mizează peapariţia unor probleme în Spania că greşesc şi că acţioneazăîmpotriva propriilor interese", a declarat şi primul-ministruspaniol Jose Luis Zapatero.
Săptămâna de foc prin care a trecut Europa s-a resimţit şi încursul monedei unice, care a pierdut 3%, fiind tranzacţionată la1,3244 dolari, în timp ce bursele europene au scăzut în linie.
Indicele paneuropean Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 1,1%, iaracţiunile cu cele mai abrupte scăderi au fost cele ale băncilor.Bank of Ireland a pierdut într-o săptămână 45% din valoare, în timpce Banco Santander a scăzut cu 12%, iar BNP Paribas cu 8,5%.
Bulgaria lansează un atac dur la adresa UE
Ministrul bulgar de finanţe a criticat în termeni duriinstituţiile europene care nu au fost capabile să preîntâmpinacriza din zona euro, potrivit BBC News. Simeon Djankov a declaratcă a fost implicat în discuţii de constituire a unor noi organismede supraveghere, însă nimeni "nu a îndrăznit să întrebe ce s-aîntâmplat cu instituţiile actuale". Totuşi, ministrul bulgar aarătat clar că Bulgaria, care a aderat la UE în anul 2007, doreşteîn continuare să devină parte a zonei euro. "Odată ce creezi o nouămonedă ai nevoie de instituţii potrivite, iar problemele din ultimavreme au demonstrat că nu dispunem de instituţiile respective", adeclarat Djankov. Ministrul bulgar a adăugat că actuala abordare,de creare a mai multor organisme de supraveghere pentru bănci,firme de asigurări şi alte sectoare, nu este o soluţie. "Nimeni nuîndrăzneşte să întrebe ce s-a întâmplat cu actualele instituţii", adeclarat ministrul de finanţe, acuzând Comisia Europeană şi BCE deinsuficientă rigurozitate în monitorizarea economiilor ţărilor dinzona euro. Djankov a criticat de asemenea Eurostat, organismul destatistică oficial al UE, spunând: "Nu au ştiut de problemele cucare se confrunta Grecia, de problemele Irlandei? Se pare că nus-au deranjat să realizeze suficiente analize", a declarat Djankov.Cătălina Apostoiu
Pe scurt
Jim O'Neill, fostul economist-şef al Goldman Sachs şi actualulpreşedinte al Goldman Sachs Asset Management, a declarat că zonaeuro va fi nevoită să demareze un proces amplu de armonizarefiscală şi politică dacă moneda unică europeană va supravieţuiactualei crize, scrieThe Telegraph. O'Neill, cel care a inventatacronimul BRIC, atribuit celor mai mari ţări emergente (Brazilia,Rusia, India şi China), mai spune că moneda euro ar trebui să aibăataşată o "primă de risc" şi că este supraevaluată cu cel puţin10%. "Euro ar trebui să aibă o primă de risc. Este scump comparativcu valoarea reală. Cred că valoarea reală este de 1,2 dolari pentruun euro", spune O'Neill. În prezent euro se tranzacţionează lacirca 1,32 dolari. Alexandru Matei
Valoarea mare a datoriilor pe care băncile spaniole trebuie săle refinanţeze anul viitor ar putea afecta solvabilitatea Spanieişi ar putea face ca ţara să fie următoarea pe lista stateloreuropene care au primit ajutor financiar internaţional, scrie TheTelegraph citând un raport al diviziei de investiţii a Barclays. Înprimele patru luni din 2011 statul şi băncile spaniole trebuie săstrângă de pe pieţele financiare 70 de miliarde de euro. "Înviziunea noastră, provocările pe care Spania le are în faţă suntsubstanţiale, iar posibilitatea îmbunătăţirii perspectivelor va fislabă până ce guvernul şi băncile nu trec de primăvara lui 2011 şide nevoile de finanţare din această perioadă", conform analiştilorbritanici. Alexandru Matei
Zlotul polonez a scăzut la cea mai redusă valoare din ultimelepatru luni, iar obligaţiunile statului au scăzut din cauzatemerilor cu privire la înrăutăţirea crizei datoriilor din Europaşi după ce agenţia Fitch a recomandat guvernului să reducădeficitul, scrie Bloomberg. Zlotul a pierdut 1,6%, până la 4,0441unităţi/euro, cea mai redusă valoare din 26 iulie încoace.Randamentele obligaţiunilor pe zece ani în zloţi au crescut cu0,11%, până la 6,18%, în timp ce bursa a pierdut 2,1%. Zlotul apierdut în total săptămâna trecută 2,8 procente. Deficitul bugetareste estimat să ajungă la 7,9% din PIB în acest an, în creştere dela 7,2% anul trecut, ceea ce a "redus credibilitatea previziunilorfiscale ale Poloniei, consideră agenţia Fitch. AlexandruMatei
Grecia ar putea obţine o prelungire a perioadei de rambursare aîmprumutului de 110 miliarde de euro primit de la Uniunea Europeanăşi Fondul Monetar Internaţional, de la 6 la 11 ani, a declarat PoulThomsen, oficial al FMI însărcinat cu problema ajutorului primit destatul elen. "Avem posibilitatea extinderii perioadei derambursare, de la circa 6 ani la 11", a afirmat Thomsen. Primii doiani, în care Grecia trebuie să ramburseze cea mai mare parte dindatoriile către UE şi FMI, sunt consideraţi critici. Potrivittermenilor de rambursare, necesarul de împrumut al Greciei vadepăşi 70 de miliarde de euro pe an, în perioada 2014-2015, faţă de55 miliarde euro pe an în intervalul 2011-2013. AncaDumitrescu
Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero (foto) s-aangajat să aplice reforme economice profunde, cât mai curândposibil, în încercarea de a convinge investitorii în obligaţiuni săcontinue finanţarea ţării, transmite Bloomberg. Reformele vor avealoc în domeniul legislaţiei muncii, sistemul de pensii şi alenergiei, dar şi pentru creşterea concurenţei în rândulfurnizorilor de bunuri şi servicii. "Guvernul s-a angajat săcontinue reformele. Schimbările vor face economia mai productivă şimai competitivă", a spus Zapatero. Spre deosebire de alte naţiunidin zona euro, Spania este pe cale să atingă ţintele fixate pentrudeficitul bugetar, care a scăzut cu 47,3% în perioadaianuarie-octombrie, faţă de intervalul similar din 2009. AncaDumitrescu
Parlamentul şi Comisia Europeană vor un mecanism de interzicerea tranzacţiilor de tipul "short-selling" (vânzare în lipsă) cuobligaţiuni de stat, de la începutul anului 2011, dar se confruntăcu opoziţia Marii Britanii, îngrijorată că astfel ar creşte costulîmprumuturilor. Oficiali ai executivului comunitar, care faceeforturi să ţină sub control costurile de finanţare ale unor ţăriprecum Irlanda şi Portugalia, consideră că dreptul de interzicere aacestor operaţiuni ar împiedica speculatorii să agraveze astfel deprobleme. Comisarul pentru piaţa internă Michel Barnier va abordaaceastă problemă la o întâlnire cu miniştrii economiei şifinanţelor de la începutul lunii decembrie, a declarat un oficialdin UE. "Dacă ai creat un mecanism, poţi interveni mai bine. Suntemconvinşi că este justificat să avem această posibilitate", a spusoficialul. Anca Dumitrescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
