Liderii Uniunii Europene au încercat să răspundă într-o manieră economică colectivă la efectele provocate de pandemia de coronavirus, dar băncile centrale au luat deja măsuri semnificative, potrivit Financial Times.
După decizia de a elimina restricţiile privind planul de a cumpăra obligaţiuni în valoarea de 750 mld. euro, Banca Centrală Europeană s-a poziţionat în aşteptarea unei avalanşe de datorii care trebuie finanţate pentru a răspunde pandemiei de coronavirus.
Una dintre cele mai mari dezbateri cu privire la deciziile luate în ultimele zile este legată de cine va susţine această îndatorare suplimentară, guvernele, băncile centrale sau Uniunea Europeană.
Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a descris situaţia actuală ca “un cost foarte mare care nu poate fi ocolit şi care va trebui să fie absorbit de balanţele guvenelor.”
Economiştii şi parlamentarii sunt de acord că această îndatorare suplimentară nu poate fi evitată, dar problema legată de cine va împărţi această îndatorare financiară cauzată de coronavirus a creat o diviziune în cadrul Băncii Centrale Europene şi între liderii europeni.
Apelul domnului Draghi la acţiuni radicale şi solidaritatea UE a venit după ce nouă state membre au scris o scrisoare prin care au solicitat emiterea datoriei europene comune pentru a finanţa lupta împotriva coronavirusului, înainte de o conferinţă video divizivă a Consiliului European de joi.
Deocamdată, dezbaterea liderilor UE cu privire la acţiunile fiscale comune s-a concentrat pe utilizarea mecanismului european de stabilitate ca punct de plecare pentru ţările care se confruntă cu probleme economice grave şi cu nevoie de împrumut.
Cu toate acestea, în continuare există o dezbatere extrem de politizată în legătură cu detaliile propunerilor şi duritatea condiţiilor aferente împrumuturilor.
