„De când premierul Viktor Orban a venit la putere în 2010, au fost implementate schimbări constituţionale antidemocratice, indepen-denţa instanţelor de judecată din Ungaria a fost restricţionată, organizaţiile nonguvernamentale au fost bruscate, iar societatea civilă a fost persecutată, libertăţile au fost limitate şi multe altele. Aceste acţiuni ameninţă principiile independenţei instituţionale şi m-au îngrijorat profund în privinţa erodării normelor democratice“, a afirmat McCain într-un comunicat de presă. Declaraţiile sunt o reacţie la recenta numire, de către Washington, ca ambasador în Ungaria a unui producător de telenovele, pe care McCain îl consideră necalificat pentru a face faţă provocărilor din Ungaria. Senatorul l-a caracterizat pe Orban ca fiind un dictator neo-nazist. Critici la adresa guvernului maghiar nu vin doar din SUA, ci şi de la OSCE, CE şi BCE.
SUA au interzis deja mai multor oficiali maghiari pe care i-a acuzat de abuz de putere şi corupţie, printre care şefa Fiscului din Ungaria, să călătorească pe teritoriul american. Reprezentantul actual al diplomaţiei americane din Ungaria Andre Goodfriend a scos încă o dată în evidenţă aceste acuzaţii săptămâna aceasta în publicaţia Heti Válasz. „Ştim anumite persoane care încalcă legea la Autoritatea Taxelor şi Vămilor şi cu toate acestea nu a fost pornită o investigaţie din partea poliţiei“, a spus Goodfriend. El a indicat că acuzaţiile se bazează pe dovezi pe care le are şi guvernul de la Budapesta.
Pariul lui Orban
Politicile şi ambiţiile lui Orban au mai primit săptămâna aceasta o lovitură dură, dar din partea Rusiei, care a renunţat la proiectul construirii unui gazoduct, South Stream, care ar fi făcut din Ungaria, în viziunea premierului maghiar, un pol energetic al Europei. În martie 2013, compania energetică MVM, controlată de statul maghiar, a achiziţionat la suprapreţ, o subsidiară locală a grupului german E.ON, E.ON Hungaria, scrie The Budapest Beacon. Subsidiara este formată din două unităţi, una de depozitare a gazelor naturale, E.ON Storage, şi una de import şi vânzare a gazelor, E.ON Trade. Presa a scris că tranzacţia a avut loc la insistenţa lui Orban şi în pofida împotrivirii directorilor MVM. La acea vreme, singura explicaţie plauzibilă pentru decizia ca Ungaria să plătească 875 de milioane de euro pentru o companie evaluată anul anterior la doar 380 de milioane de euro era că, într-un fel sau altul, ar fi permis Ungariei să joace un rol în mecanismul de depozitare şi distribuţie a gazelor ruseşti în Europa după ce South Stream ar fi intrat în funcţiune. În afară de preţ, puţine detalii legate de tranzacţie au fost făcute publice. Abia în iulie 2014 Curtea Supremă de Justiţie a ordonat ca detaliile să fie publicate. Calculele arată că MVM a supraplătit pentru subsidiară 1,6 miliarde de euro, având în vedere situaţia financiară a acesteia.
Contractul pe care E.ON Trade îl are cu monopolul rus al gazelor naturale Gazprom este defavorabil unităţii maghiare în condiţiile în care aceasta s-a obligat să plătească penalităţi de 50% din valoarea gazelor contractate pe care nu reuşeşte să le vândă. Presa a scris că E.ON a evitat plata imediată a acestor penalităţi acceptând să achiziţioneze o cantitate de gaze corespunzătoare în viitor. Se presupune că achiziţiile nu au avut loc în iarna 2013-2014, care a fost deosebit de blândă. Preţul gazelor naturale pe pieţele internaţionale este cu 30% mai mic decât cel prevăzut în contractul cu Gazprom, ceea ce înseamnă că E.ON Trade nu-şi poate respecta obligaţiile contractuale decât dacă plăteşte penalităţi sau dacă achiziţionează mai multe gaze la preţuri mari. Pierderile le suportă plătitorii de taxe maghiari.
Unii observatori spun că Orban a intuit planurile preşedintelui rus Putin, care dictează personal politica energetică a Rusiei, deoarece a încheiat recent un acord strategic de cooperare cu Azerbaidjan care netezeşte calea construirii unui gazoduct de 45 de miliarde de dolari care va aduce gaze în Ungaria.
