Business Internaţional

La patru ani de la invadarea Ucrainei, stat vecin cu UE, de trupele Rusiei, Europa încă se lasă intoxicată de gazele naturale ruseşti

La patru ani de la invadarea Ucrainei, stat vecin cu UE,...
14.03.2018, 20:41 955

Rusia şi Serbia au reînviat ideea de a construi un gazoduct în Balcani care să permită Gazprom, cel mai mare exportator de gaze al Rusiei, să vândă mai multe gaze naturale Europei ocolind Ucraina.  Conducta sârbă ar fi legată de reţelele de transport de gaze din Bulgaria şi Ungaria şi ar aduce gaz rusesc din viitorul gazoduct TurkStream.

Secretariatul Comunităţii Energetice, o instituţie cu sediul la Viena care are rolul de a armoniza piaţa energiei din UE cu cele ale statelor vecine, apreciază că gazoductul ar servi mai mult interesului companiei ruseşti decât celui al Sebiei deoarece nu i-ar diversifica sursele de aprovizionare cu gaze, scrie Reuters. În schimb, ar aduce gaze ruseşti în apropierea Vienei, de unde Gazprom poate distribui combustibil mai departe în inima Europei. Gazprom are de mult timp în plan realizarea unui coridor de transport al gazelor prin sud-estul Europei prin statele prietene Rusiei. Moscova a renunţat în 2014 la planul iniţial, South Stream, care ar fi trecut prin Bulgaria, ţară membră a UE, dând vina pe piedicile puse de Comisia Europeană. TurkStream este construit ca alternativă la South Stream. Gazprom intenţionează să dubleze un coridor nordic, Nord Stream, care de asemenea va ocoli Ucraina şi va ajunge în Germania, dar căruia i se împotrivesc puternic SUA şi Polonia. 

Pentru a fi inclusă în South Stream, Serbia a cedat companiei Gazprom Neft participaţia majoritară la compania sa de gaze. Statul balcanic îşi acoperă peste 90% din necesarul de gaze naturale cu importuri din Rusia, care deocamdată vin prin Ucraina.

Rusia are un interes special pentru Serbia. În ultimul deceniu, investiţiile ruse în această ţară au crescut cu patru miliarde de dolari, iar 90% dintre ele se concentrează în sectorul petrolului şi gazelor naturale.  Companiile ruse au o prezenţă notabilă şi în sectorul transportului. RZD International, o subsidiară a companiei căilor ferate ruseşti, intenţionează să preia controlul companiei sârbe care modernizează infrastructura de transport, potrivit Serbian Monitor. Din martie 2014 RZD lucrează la revitalizarea infrastructurii din Serbia. Căile ferate sârbe au primit un împrumut rusesc de 800 de milioane de dolari. În Serbia au operaţiuni peste 30 de companii ruseşti. Rusia are, de asemenea, o prezenţă notabilă în sectorul bancar al Serbiei, unde un jucător important este Marfin Bank, deţinută de Expobank, la care acţionar majoritar este Igor Vladimirovici Kim, om de afaceri apropiat preşedintelui rus Vladimir Putin. Rusia este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Serbiei.

În aceste condiţii, nu este de mirare că sârbii, dintre toţi liderii lumii au încredere cel mai mult în Putin, după cum arată un sondaj de opinie publicat de ziarul Politika. Preşedintele rus este privit cu respect de aproape 60% dintre cei care au răspuns, notează Balkan Insight. Mai multe oraşe şi comune sârbe i-au acordat lui Putin titlul de „cetăţean de onoare“, deşi acesta nu le-a vizitat niciodată. Preşedintele rus este la fel de popular în Serbia ca în Rusia. Cetăţenii sârbi nu ştiu că companiile europene au investit în ţara lor de cinci ori mai mulţi bani decât cele ruseşti. În ultimii zece ani, europenii au investit 15 miliarde de euro în Serbia. De la începutul secolului, Serbia a primit de la UE şi de la ţările din UE subvenţii de trei miliarde de euro. Serbia este un pion important în jocul de interese al Rusiei în regiune, iar unul dintre obiectivele principale ale Moscovei este de a vinde cât mai multe gaze, o sursă importantă de venit pentru buget.

Germania şi Turcia, care de anul viitor ar trebui să fie legate direct de Rusia prin gazoducte noi, sunt ţările din regiune care au importat anul trecut cele mai mari cantităţi de gaze naturale ruseşti, potrivit unei analize Platts. Achiziţiile Germaniei de la Gazprom au atins în 2017 nivelul record de 53,4 miliarde de metri cubi, cu peste 7% mai mult decât în anul anterior. Importurile Turciei au urcat cu 17%, la 29 de miliarde de metri cubi. Aceste date dau Moscovei argumente noi pentru a insista pe construirea Nord Stream şi TurkStream. Au crescut şi exporturile de gaze ruseşti către Cehia (cu 28%), Ungaria (cu 5%), Slovacia (cu 24%) şi Bulgaria (5%). Surprinzător, s-au majorat, chiar semnificativ, şi importurile statelor baltice, prudente în relaţiile cu Rusia după invadarea Ucrainei: cu 36% în cazul Letoniei, cu 60% în cazul Lituaniei şi cu 35% în cazul Estoniei. Lituania a cumpărat considerabil mai multe gaze ruseşti chiar dacă are acces la importuri de gaze naturale lichefiate (GNL).

Cele şapte state estice se numără printre cele opt ţări citate într-o anchetă a Comisiei Europene de abuz de poziţie dominantă pe piaţă îndreptată contra Gazprom. Polonia, de asemenea citată în anchetă, este singura ţară din acest caz care şi-a redus importurile de gaze din Rusia - cu 5%. Bogdan Cojocaru

Polonia speră că va putea renunţa complet la gazele ruseşti începând cu 2022, când contractul de furnizare cu Gazprom expiră. Noile surse de gaze vor fi GNL şi Norvegia, prin conducta Baltic Pipe, acum în stadiul de proiect.

Din Germania, Merkel apără extinderea reţelei de gazoducte a Rusiei în nordul Europei prin Nord Stream 2.

„Credem că Nord Stream nu reprezintă niciun pericol pentru diversificare şi ar trebui privit sub aspect economic“, a spus Merkel luna trecută. Washingtonul susţine că Nord Stream 2 este un proiect pur politic, care nu are justificare economică deoarece gazoductul deja existent Nord Stream 1 încă nu a fost folosit la capacitate maximă. La construirea conductei Nord Stream 2 participă companiile Uniper, BASF şi Wintershall din Germania,†Engie din Franţa, Royal Dutch Shell, companie olandezo-britanică, şi OMV din Austria. Planurile ruseşti sunt oportunităţi de afaceri bănoase pentru companiile germane. Conducte care trec pe sub mare, cum sunt Nord Stream 1 şi 2, ar face gazele cumpărate de nemţi mai ieftine deoarece Gazprom n-ar mai plăti tarife de tranzit unor ţări precum Ucraina sau Polonia. Între timp, Varşovia pierde Berlinul ca aliat din cauza direcţiei autoritare pe care o ia guvernul polonez.

Germania are nevoie de gazele ruseşti pentru a înlocui energia pierdută prin scoaterea din funcţiune a centralelor sale nucleare. Rusia furnizează o treime din gazele consumate în Europa.

Şi companiile energetice britanice au legături solide cu Rusia, pe care şi le apără, deşi Marea Britanie a fost unul dintre cei mai înverşunaţi membri ai UE şi aliaţi din NATO care au cerut sancţionarea Rusiei după ce aceasta a invadat Crimeea în 2014. În Marea Britanie au venit în decembrie primele livrări de GNL din Rusia, pentru a lua apoi calea Americii. BP colaborează de mult timp cu  Rosneft, iar Shell este partener în proiectul Nord Stream 2. Spre deosebire de multe state din UE, Marea Britanie nu este dependentă de gazele ruseşti doarece are resurse proprii şi acces uşor la pieţele internaţionale, însă poate juca un rol important în extinderea exporturilor de GNL ruseşti. Londra găzduieşte sediul Gazprom Marketing and Trading, care se ocupă cu comerţul internaţional al gigantului rus cu petrol, GNL, energie şi cărbune şi cu tranzacţii valutare. Rosneft este listată la Londra.

Resursele de energie nu sunt doar materii prime, ci vehicule ale ambiţiilor politice ale Rusiei, după cu scrie Foreign Policy. În pofida progresului făcut de Europa cu ajutorul SUA pentru crearea unei pieţe a energiei comune, Rusia are încă puterea de exploata piaţa fragmentată din Europa şi astfel ordinea politică din Uniune.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO