Business Internaţional

Klaus Iohannis sesizează CCR în legătură cu modificările Codului Penal

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, miercuri, Curtea Constituţională a României în legătură cu modificările aduse de către Parlament Codului Penal  şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Klaus Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea şi adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituţia, în sensul că depăşeşte termenul constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată şeful statului, s-a împlinitpe 16 iulie, însă iniţiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat şi pe 4 iulie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

"Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce priveşte raporturile constituţionale dintre autorităţile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, şi între acestea şi Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul şi, totodată, obligaţia primei Camere competente să dezbată o iniţiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de iniţiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naşte dreptul Camerei decizionale de a se pronunţa asupra iniţiativei adoptate în condiţiile art. 75 alin. (2) şi de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecinţa imposibilităţii membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituţie propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeaşi este şi consecinţa pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula şi depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgenţă sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale", se arată în textul sesizării şefului statului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Astfel, Iohannis susţine, în textul sesizării că atât Codul penal, cât şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt neconstituţionale deoarece încalcă următoarele aspecte: "1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu a fost constituţional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată şi nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor la momentul emiterii Deciziei Preşedintelui Camerei Deputaţilor de convocare în sesiune extraordinară".

Majoritatea parlamentară a adoptat modificările Codului penal pentru punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Proiectul a trecut într-un timp fulger de Parlament, fiind adoptat de Senat pe 3 iulie şi pe 4 iulie de Camera Deputaţilor. Cea mai importantă şi disputată reglementare a iniţiativei legislative este cea referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

”Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”, este definiţia dată abuzului în serviciu, printr-un amendament PSD adoptat de Legislativ.

O nouă prevedere în Codul penal, adoptată de Parlament, arată că persoanele condamnate la mai puţin de 10 ani de închisoare pot fi eliberate condiţionat, daca au executat jumătate din pedeapsă, iar condamnaţii care au peste 60 de ani pot fi eliberaţi dacă au efectuat o treime de pedeapsă: ”Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani”, potrivit textului.

Noi reglementări privind liberarea condiţionată sunt prevăzute şi în cazul persoanelor condamnate care au împlinit 60 de ani.

„În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d)”, conform proiectului.

Totodată, un amendament care a trecut de Parlament prevede că atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică cea mai grea, adăugându-se un spor de până la 3 ani.

Etichete: IOHANNIS,CCR,COD PENAL

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.