Într-o măsură fără precedent, Comisia Europeană a trimis bugetul Italiei înapoi Romei pentru reanalizare. Obligaţiunile italiene se prăbuşesc pe pieţele financiare. Ratingul de credit al ţării este periculos de apropiat de nivelul junk.
Premierul ţării se declară însă încrezător, susţinând că nu se teme de turbulenţele de pe pieţe.
De o încredere similară dă dovadă şi şeful fondului de bailout al UE, care asigură că Italia nu va fi următoarea Grecie şi că nu sunt motive de panică.
Şi totuşi, întreaga lume ar trebui să fie îngrijorată, scrie New York Times. Consecinţele pot fi dramatice în momentul în care dobânzile vor creşte şi investitorii îşi vor pierde încrederea în capacitatea Italiei de a-şi plăti datoriile.
Dacă Italia ar suferi o nouă retrogradare, ar putea apărea reacţii în lanţ greu de gestionat de guverne şi bănci centrale.
Marile bănci italiene sunt deja slăbite. Toate deţin volume ridicate de obligaţiuni guvernamentale, iar dacă acestea îşi pierd valoarea, băncile ar suferi pierderi masive. Acestea ar putea pierde mai apoi încrederea pieţelor financiare.
Când băncile din zona euro sunt ocolite de pieţe, acestea pot apela la BCE. În acest fel ar apărea însă o altă problemă.
Băncile din zona euro se pot împrumuta de la BCE la dobânzi zero, dar trebuie să vină cu garanţii. Una dintre cele mai comune forme de garanţii este reprezentată de obligaţiunile guvernamentale. Însă dacă acestea au rating junk, BCE nu le va accepta.
Băncile pot veni cu alte garanţii, dar experienţa arată că băncile cu probleme nu dispun de alte active. Acestea se pot împrumuta în continuare de la banca centrală, dar la dobânzi mai mari.
BCE mai are un program prin care poate cumpăra obligaţiuni italiene pe piaţa deschisă, dar pentru a fi eligibilă, Italia ar trebui să accepte condiţii printre care s-ar număra în mod sigur limite de cheltuieli, iar guvernul populist italian nu acceptă astfel de limite.
Problemele băncilor devin probleme în viaţa de zi cu zi pentru că firmele şi consumatorii nu mai primesc credit. În cazul Italiei, guvernul nu va putea plăti pentru salvarea băncilor.
Când oamenii cheltuiesc şi câştigă mai puţin, aceştia plătesc mai puţin sub formă de taxe. Veniturile guvernului scad astfel, capacitatea Romei de a-şi plăti datoriile este erodată şi un ciclu vicios este declanşat, acesta fiind greu de oprit la graniţele ţării.
Printre economişti există o dezbatere despre posibilitatea ca Italia să provoace o nouă criză financiară majoră. Unii specialişti susţin că sistemul financiar a devenit mai puternic din 2010.
Există însă multe moduri în care crize locale pot deveni globale. Bănci şi fonduri de investiţii din afara Italiei ar putea deţine obligaţiuni italiene şi suferi pierderi.
Cel mai mare risc este legat de noile forme de interconectare apărute în ultimul timp. Oficiali ai Financial Stability Board arată că aceste forme pot, în unele scenarii, acţiona drept canale de amplificare a riscurilor interne şi cross-border.
Revenind la decizia fără precedent a Comisiei Europene, vicepreşedintele acesteia Vladis Dombrovskis a declarat că nu a existat alternativă la respingerea propunerilor Italiei, adăugând că ţara are la dispoziţie trei săptămâni pentru a veni cu un alt plan, potrivit CNBC.
Premierul italian Giuseppe Conti a insistat însă că nu există un „plan B“ în ceea ce priveşte bugetul. Acesta se arată foarte relaxat, declarând că nu se teme de turbulenţe. „Fundamentele economice sunt absolut solide“, susţine acesta, potrivit Bloomberg.
Şeful fondului de bailout al zonei euro Klaus Regling se arată la fel de liniştit, declarând că Italia nu va urma Greciei în a deveni următoarea criză financiară a UE şi că nu există motive de „panică“ cu privire la planurile de cheltuieli ale acestei ţări.
Potrivit lui Regling, temerile sunt exagerate. „Planurile fiscale ale Italiei nu sunt în linie cu cadrul legal, dar Italia nu este următoarea Grecie. Panica nu îşi are rostul“, a declarat şeful ESM, potrivit AFP.
„Italia nu şi-a pierdut competitivitatea, deficitul său fiscal nu este atât de ridicat şi o mare parte din datoria italiană este finanţată intern. Riscul de infectare a altor pieţe este foarte, foarte limitat“, a asigurat acesta. Cătălina Apostoiu
