LIVE: Videoconferinţa Guvernanţa Corporativă - Leadership în tranziţie şi realitatea post-pandemică
Business Internaţional

Investitorii cer mai multă acţiune băncilor centrale est-europene

Deprecierea recentă a zlotului polonez în raport cu dolarul chiar şi după o majorare peste aşteptări a dobânzii de referinţă din Polonia arată că monedele est-europene au nevoie de mai mult decât de astfel de măsuri de scumpire a creditului pentru a-şi susţine creşterile, scrie Bloomberg.

Investitorii rămân sceptici cu privire la regiune în pofida majorărilor surprinzătoare de dobânzi, pe fondul unei multitudini de temeri, de la lipsa unei perspective clare asupra viitoarelor mişcări de politică monetară, la conflictele cu Uniunea Europeană.

În plus, ţările est-europene au şi alte probleme în afară de creşterea puternică a inflaţiei. Multe ţări din regiune se confruntă cu penurii de forţă de muncă, deficite bugetare şi comerciale în creştere şi blocaje la nivelul lanţurilor de aprovizionare. De asemenea, al patrulea val al pandemiei de coronavirus face ravagii la nivelul regiunii.

În cazul Poloniei, nesiguranţa privind politica monetară a devenit evidentă la sfârşitul săptămânii trecute, după ce guvernatorul băncii centrale, Adam Glapinski, a declarat că Polonia nu va mai avea probabil nevoie de noi majorări de dobânzi, contrazicând propriile comentarii făcute la începutul săptămânii. „Totul indică faptul că inflaţia va scădea şi noi majorări de dobânzi nu vor fi necesare“, a declarat Glapinski.

Zlotul s-a depreciat cu până la 0,7% în raport cu moneda euro, rămânând în urma tuturor mone­delor emergente, cu excepţia randului sud-african.

Cu o zi înainte, după ce banca centrală îşi majorase dobânda cu 75 de puncte bază la 1,25%, gu­ver­natorul declarase că o majorare în decembrie este mai probabilă decât nicio modificare a dobânzii.

Băncile centrale din Europa de Est au fost printre primele care şi-au înăsprit politica monetară în faţa creş­terii dramatice a preţurilor de consum.

Banca centrală cehă a majorat dobânzile peste aşteptări săptămâna trecută, aceasta angajându-se să continue cea mai agresivă campanie de majorare a dobânzilor din UE, în condiţiile în care temerile privind scăparea inflaţiei de sub control le umbresc pe cele legate de încetinirea economiei.

Strategii au majorat dobânda de referinţă cu 125 de puncte bază la 2,75%, a patra majorare din tot atâtea şedinţe.

Coroana a urcat cu 0,6% la 25,36 în raport cu euro în urma majorării dobânzii, însă moneda se situează în continuare sub media prognozată de banca centrală a ţării pentru T4. Aprecierea coroanei este însă o sabie cu două tăişuri, aducând mai mulţi bani în buzunarele oamenilor, dar riscând în acelaşi timp să afecteze industria locală.

Forintul s-a apreciat cu 0,11% la sfârşitul săptămânii trecute. „În condiţiile în care băncile din Polonia şi Cehia şi-au accelerat ritmul înăspririi politicii monetare, banca centrală ungară ar putea proceda la fel în această lună“, arată analiştii Morgan Stanley.

Banca ungară are următoarea şedinţă de politică monetară pe 16 noiembrie. Aceasta a majorat dobânzile cu 15 puncte bază în octombrie, dezamăgindu-i pe unii analişti, care se aşteptaseră la un ritm mai alert de înăsprire a politicii monetare.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.