Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a perturbat rapid şi brutal alianţele interne şi internaţionale europene. În UE, Moscova nu mai are alţi parteneri în afară de guvernul maghiar. Grupul de la Vişegrad – Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia – este mai şubred ca niciodată. Pe de altă parte, Poloniei, care a avertizat asupra pericolului rusesc cu riscul de a rupe prietenia cu Germania, i se dă dreptate. Alianţele dintre SUA şi statele est-europene membre ale UE sunt mai vizibile ca niciodată. Despre aceste schimbări şi despre evoluţia lor vorbeşte, într-un interviu pentru Ziarul Financiar, ambasadorul Republicii Polone, E. S. Maciej Lang.
De ce n-a fost ascultată Polonia când a avertizat Germania că gazele naturale ruseşti sunt un instrument de şantaj în mâinile Moscovei?
Invazia rusă a schimbat raportul de putere în Europa. A schimbat sistemul de securitate, inclusiv de securitate energetică a ţărilor europene. Polonia a avertizat de mulţi ani împotriva unui astfel de scenariu. De asemenea, a subliniat intenţiile reale ale Rusiei cu privire la gazoductul Nord Stream. Preşedintele Lech Kaczynski a avertizat deja în 2008 despre posibilitatea unei invazii ruseşti a Ucrainei. Temerile poloneze s-au bazat pe argumente logice şi faptice, precum şi pe exemple specifice de acţiuni ruseşti şi – după cum se dovedeşte astăzi – acestea nu erau o „rusofobie“ nejustificată. Cu toate acestea, ele nu i-au convins pe factorii de decizie politică şi economică din multe ţări europene, care s-au concentrat pe profitul pe termen scurt, crezând că aceleaşi principii se aplică relaţiilor cu Rusia ca şi relaţiilor cu alte ţări. După cum se vede, s-au înşelat.
Credeţi că UE va mai normaliza vreodată relaţiile cu Rusia?
Rolul nostru nu este de a prezice viitorul. Analizăm situaţia actuală şi tragem concluzii astfel încât să luăm măsurile cele mai adecvate necesare la momentul dat şi ale căror efecte pe termen lung să aibă un impact asupra securităţii şi bunăstării tuturor societăţilor europene. Suntem deschişi cooperării cu orice ţară care respectă valorile europene, care urmează regulile general acceptate ale ordinii internaţionale. În prezent, statul rus nu îndeplineşte aceste condiţii. Este greu de menţinut o relaţie normală cu un stat care încalcă în mod deliberat principiile elementare ale dreptului internaţional şi ale coexistenţei. Totuşi, nu dorim să excludem posibilitatea reluării dialogului cu Rusia, dar condiţia de bază a acestuia trebuie să fie o renunţare la politica imperialistă de până acum şi respectarea principiilor de drept internaţional care sunt universal aplicabile în relaţiile dintre state.
Poate fi considerat războiul din Ucraina un eşec al Parteneriatului Estic? Adică, Ucraina a fost încurajată să se apropie de UE şi de Occident, dar i-a fost oferit vreun adăpost în caz de pericol dinspre Rusia?
Dimpotrivă. Parteneriatul Estic iniţiat de Polonia şi Suedia tocmai şi-a dovedit eficienţa. Acordarea statutului de ţări candidate la UE Ucrainei şi Moldovei nu ar fi fost, cel mai probabil, posibilă fără mulţi ani de eforturi pentru a aduce societăţile civile din ţările Parteneriatului mai aproape de UE. Datorită programelor de formare pentru studenţi, afaceri şi administraţie, societăţile acestor ţări au devenit din ce în ce mai conştiente de importanţa valorilor europene. Societatea ucraineană a ales un guvern care a indicat apropierea de Uniunea Europeană ca fiind una dintre priorităţile sale. Ucrainenii au fost cei care au arătat lumii întregi că valorile pe care se bazează o Europă unită sunt atractive, dând dovadă de cea mai înaltă determinare în a le apăra. Astăzi ne demonstrează tuturor că ideea europeană este ceva pentru care merită să luptăm până la moarte.
Va supravieţui UE în actuala formă?
Faţa lumii se schimbă. Condiţiile geopolitice şi economice se schimbă. Uniunea Europeană trebuie să se adapteze la acestea. Rezultatele Conferinţei privind viitorul Europei, prezentate în luna mai, au arătat că şi UE are nevoie de o schimbare, că ar trebui să fie mai aproape de cetăţenii europeni, să înţeleagă mai bine şi să răspundă mai eficient la problemele şi nevoile lor cotidiene. Schimbarea este o parte inevitabilă a vieţii noastre, aşa că, evident, se va schimba şi Uniunea.
Nu există însă nicio îndoială că Uniunea va supravieţui crizei actuale. Mai mult, are şanse să iasă din criză mai puternică. Războiul din Ucraina a arătat hotărârea societăţilor europene de a promova şi apăra valorile noastre comune. Am reuşit să dăm dovadă de unitate şi solidaritate. Am reuşit să arătăm că Uniunea vorbeşte cu o singură voce şi este foarte greu să fim despărţiţi. Decizia fără precedent a ultimului summit al Consiliului European, care în unanimitate şi fără discuţii îndelungate a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la UE şi a confirmat perspectiva europeană a Georgiei, va intra cu siguranţă în istorie.
Ce a mai rămas din prietenia polono-maghiară?
Prietenia polono-maghiară are rădăcini istorice adânci. Am avut conducători comuni, am luptat împreună pentru libertatea naţiunilor noastre. Acestea sunt legături care nu pot fi tăiate şi uitate. Polonia şi Ungaria au încă multe în comun. Suntem membri ai Uniunii Europene, aliaţi NATO şi parteneri în Grupul de la Vişegrad, în cadrul formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei Celor Trei Mări. Desigur, în ultima vreme au existat discrepanţe în opiniile cu privire la probleme importante din punct de vedere geopolitic. Polonia şi Ungaria au abordări diferite ale războiului din Ucraina. Totuşi, acest lucru nu schimbă faptul că suntem încă parteneri importanţi. Faptul că noul preşedinte al Ungariei, Katalin Novak, tocmai a efectuat prima sa vizită în străinătate la Varşovia este cel mai bun semn că prietenia polono-maghiară va continua.
