Banca centrală a Ungariei a fost prima din UE care a început lupta cu inflaţia şi spune că are succes, chiar dacă indicatorul creşterilor de preţuri nu se retrage de la nivelurile record atinse, iar experţii economici, chiar cei ai instituţiei, spun că scumpirile la produsele şi serviciile de bază, altele decât mâncarea şi energia, vor continua în următoarele luni. Şi chiar dacă inflaţia generală se diminuează, acest lucru nu înseamnă preţuri mai mici, ci scumpiri mai lente.
Energia şi alimentele sunt adesea elementele cele mai volatile ale inflaţiei. În Ungaria, guvernul s-a asigurat că populaţia are cea mai ieftină energie din Europa, dar nu a făcut acelaşi lucru şi pentru companii. În Polonia, primul scut antiinflaţie nu a avut un efect decisiv, aşa că guvernul a aplicat un al doilea scut, care prevede TVA redusă la energie şi mâncare. Dar şi acolo experţii băncii centrale cred că inflaţia va începe să dea înapoi abia la vară.
În Cehia, scumpirile au grăbit pasul în decembrie, iar oficialii băncii centrale se aşteaptă ca spre finalul acestui an preţurile să sară în salturi de 10% (ritm anualizat) înainte de a se hotărî să dea înapoi. Pentru Cehia, considerată cea mai matură economie est-europeană, o inflaţie de 10% este enormă. Toxicitatea unei inflaţii se măsoară în comparaţie cu creşterea economică, iar la economiile trecute de adolescenţă, adică de stadiul de „în curs de dezvoltare“, creşterile sunt de obicei mai mici. Inflaţia în Cehia a fost în decembrie de 6,6%.
Pentru băncile centrale, inflaţia este doar unul din indicatorii sănătăţii sau pericolelor care pândesc o economie.
În Ungaria, site-ul de presă G7 a căutat să afle ce înseamnă inflaţia pentru omul de rând, cel care merge la magazinul de cartier pentru a-şi face cumpărăturile zilnice. Analiza arată că în prezent cumpărătorii trebuie să plătească în medie cu 15% mai mult decât în urmă cu un an dacă îşi fac cumpărăturile la Aldi şi cu 12,5% mai mult dacă aleg Lidl.
În noiembrie, inflaţia a fost de 7,4%, iar şefii băncii centrale sperau atunci ca acesta să fie vârful. G7 a calculat că la Aldi cel mai mult s-au scumpit castraveţii şi pastele făinoase, cu preţuri duble.
Doar Coca-Cola s-a ieftinit. La Lidl au scăzut preţurile mai multor produse, printre care bananele, morcovii, portocalele şi hârtia igienică, dar şi acolo cele mai mari scumpiri au fost constatate la spaghete şi castraveţi. O parte din creşterile de preţuri din Ungaria reflectă tendinţa de depreciere a forintului, care scumpeşte importurile. Însă un ziar financiar proguvernamental, Világgazdaság, speculează că forintul ar putea ajunge cea mai bună investiţie anul acesta ca urmare a aprecierii monedei. Aprecierea ar putea veni ca urmare a creşterilor de dobândă aplicate de banca centrală deja din iunie pentru stăvilirea inflaţiei şi a încetinirii inflaţiei.
Unii analişti atrag atenţia că se apropie alegerile din primăvară, unde premierul Viktor Orban va avea de înfrutat pentru prima dată ceea ce acum pare o opoziţie unită, şi că în acest context guvernul nu va lăsa forintul să cadă, aceasta fiind o problemă electorală sensibilă, scrie Hungary Today.
Banca centrală, condusă de un aliat devenit critic al premierului Orban, prevede că ritmul de creştere a preţurilor alimentelor s-ar putea dubla anul acesta.
Ideea generală printre analiştii chestionaţi de agenţia de presă MTI este că domolirea inflaţiei este un proces de durată. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, inflaţia anualizată a atins 8,6% în decembrie, deşi guvernul a încercat să-i oprească urcuşul. De aceea, Varşovia foloseşte acum un al doilea scut anti-inflaţie. Totuşi, unii analişti, cum sunt cei de la ING, cred că scumpirile vor persista, în primul rând deoarece companiile vor transforma în preţuri mai mari pentru clienţi costurile mai mari cu energia şi producţia.
Apoi, şi creşterile preţurilor alimentelor vor rămâne puternice din cauza îngrăşămintelor chimice mult mai scumpe. De asemenea, creşte riscul formării unei spirale salarii-preţuri datorită rigidităţii pieţei muncii (puţină forţă de muncă disponibilă sau doritoare să muncească şi exces de locuri de muncă) şi presiunilor pentru majorări salariale.
Guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski, un aliat al guvernului, se aştaptă ca inflaţia să înceapă să dea înapoi abia în iunie. Dar vârful pe care-l vedea în urmă cu doar câteva săptămâni pentru la vară a fost deja atins.
Totuşi, el a avertizat că banca centrală nu va lupta cu orice preţ cu inflaţia. Echipa sa a dat vina pentru scumpirile din decembrie pe scumpirile „brutale“ la alimente. În acest context, premierul Mateusz Morawiecki a anunţat un al doilea set de măsuri anti-inflaţie care cuprinde reducerea temporată a TVA la carburanţi de la 23% la 8% (din februarie până în iunie), renunţarea la taxele pe combustibilii pentru încălzit şi gătit şi pe îngrăşăminte chimice. TVA la unele alimente va ajunge la 0 de la 5%. De asemenea, premierul le-a cerut comercianţilor de alimente să reducă preţurile.
În plus, este în plan o lege nouă care să limiteze impactul gazelor scumpe asupra unor instituţii publice cum sunt spitalele. Măsurile suplimentare vin în condiţiile în care reformele fiscale denumite „Ordinea Poloneză“, care ar trebui să redistribuie mai eficient veniturile în societate, sunt criticate tocmai de unii dintre cei ce ar trebui să beneficieze de ele.
