Business Internaţional

Iniţiativa de 500 de miliarde de euro franco-germană de a reconstrui economia postpandemie a UE cu bani atraşi prin coronabonduri comune este lăudată şi aşteptată de toată lumea în afară de Austria şi colegele ei obsedate de datorii

Proiectul de 500 de miliarde de euro al cancelarului Germaniei Angela Merkel şi al preşedintele Franţei Emmanuel Macron de a reclădi ceea ce pandemia a distrus în economie ajută deja Europa să facă un pas spre ieşirea din criză. Iar analiştii spun că planul poate reprezenta o mutare prudentă spre o Uniune Europeană mai avansată.

Doar că Austria şi echipa sa de state cu o repulsie puternică faţă de datorii fac front comun de opoziţie.

Planul franco-german, cu semnificaţii aparte pen­tru UE, prevede strângerea a 500 de miliarde de euro de pe pieţe prin obligaţiuni comune ale ţărilor UE şi conc­entrarea banilor sub formă de fonduri neram­bursabile în economiile şi sectoarele unde criza a lovit cel mai dur. Acesta a fost lăudat de Italia, care vrea însă şi mai mult, de Spania, de preşedinta Comi­siei Europene nemţoaica Ursula von der Leyen şi de preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde. Datoriile ar urma să fie rambursate de la bugetul UE, proporţional cu contribuţia fiecărei ţări la acesta. Prin urmare, după cum remarcă The New York Times, planul franco-german, care se adaugă unui alt proiect, al Comisiei Europene, pentru relan­sarea economică a UE prin împrumuturi de ajutor de 540 de miliarde de euro, ar reprezenta o modalitate prin care statele europene pun la comun resurse. De asemenea, acesta este un semn al refacerii axei de putere politică franco-germană care poate ghida Europa în vremuri grele şi un gest al cancelarului Merkel de a spăla Germania de păcatele Curţii Constituţionale germane care a decis că BCE şi-a depăşit mandatul prin lansarea programului masiv de achiziţii de active prin care ţine în viaţă economia zonei euro. Instanţa germană a atacat şi puterea Curţii de Justiţie a UE, hotărând astfel că practic UE trebuie să se supună dreptului german. BCE a făcut clar că este hotărâtă să continue aplicarea politicilor sale în pofida celor decise de instanţa germană. Bloomberg notează şi că iniţiativa poate fi privită ca o formă incipientă de uniune fiscală, un pas im­por­tant spre o Uniune mai integrată. Este de remarcat faptul că obligaţiunile comune, piesele centrale ale planului franco-german, erau respinse în urmă cu doar câteva luni de către Merkel. Cu toate acestea, cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a grăbit să respingă propunerea comună a lui Macron şi Merkel, planul având nevoie de aprobarea tuturor statelor membre ale UE pentru a prinde viaţă. Austriacul a făcut clar că  are de partea sa  Olanda, Dane­marca şi Suedia. Merkel a pornit între timp într-o campanie de convingere a statelor est-europene cu­nos­cute ca membre ale Grupului de la Vişegrad: Un­ga­ria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

Cu toate acestea, proiectul franco-german a produs deja efecte pozitive pe pieţele financiare: costurile de finanţare ale Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, şi Italiei, cea mai vulnerabilă, s-au redus. Pieţele au fost mişcate şi de alte veşti bune venite din Germania. Astfel, un sondaj al centrului pentru cercetare economică ZEW a găsit că încrederea experţilor în economie se îmbunătăţeşte mai rapid decât s-a anticipat şi că tendinţa ar putea continua. Apoi, Bundesbank a anunţat că un ind­i­cator nou în timp real arată semne de revenire în eco­nomie, care este ajutată de activitatea din construcţii şi de programele de stimulare ale guvernului.

Preşedinta BCE Lagarde a descris fondul UE propus de Paris şi Berlin pentru statele afectate de pandemie ca fiind calea corectă, un plan „ambiţios, cu ţinte exacte şi binevenit“. Propunerile „deschid calea emiterii de obligaţiuni (instrumente de îm­pr­u­mut - n.r.) pe termen lung pentru Comisia Euro­peană şi permit ca ajutor direct extins de la bugetul UE să fie dat statelor cărora criza le-a produs cele mai mari pagube“, a declarat Lagarde pentru ziarul ger­man Handelsblatt. „Demonstrează spiritul soli­da­rităţii şi responsabilităţii despre care a vorbit can­celarul german.“ Italia a lăudat fondul de recons­trucţie. „Propunerea franco-germană este un prim pas im­por­tant în direcţia pe care şi-a propus-o Italia“, a co­mentat premierul italian Giuseppe Conte pe Twitter. „Cu toate acestea, pentru a ajuta familiile şi com­paniile să depăşească criza, fondul de recu­pe­rare trebuie extins. Avem încredere că Co­mi­sia Eu­ro­peană va veni cu o propunere ambi­ţioasă“, a scris Conte. Guvernul de la Roma cere de mult timp proiectarea de obligaţiuni comune sub forma aşa-numitelor coronabonduri. Şi premierul spaniol Pedro Sánchez a lăudat planul propus. A fost „un prim pas în direcţia corectă“, a scris politicianul socialist pe Twitter. Sánchez a vorbit despre o „iniţiativă care este în con­for­mitate cu cerinţele noastre şi cu care trebuie să mer­gem mai departe“. Pentru economii ca Italia, Spania şi Grecia, coronaobligaţiunile sunt impor­tante pentru că le aduc finanţare fără a le creşte dat­o­riile şi aşa uriaşe.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a criticat prompt propunerile Germaniei şi Franţei spunând că Austria nu acceptă decât acordarea de împrumuturi rambursabile. „Vom continua să arătăm solidaritate şi sprijin pentru ţările unde criza a lovit cel mai dur, dar acest lucru trebuie făcut prin credite, nu împrumuturi nerambursabile.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.