Cancelarul german Angela Merkel a respins însă planul acestuia, spunând că principalul obstacol în calea unor cheltuieli mai mari pentru infrastructură nu este lipsa banilor, ci planificarea.
Angajamentul lui Schulz face parte dintr-un amplu plan pentru economia germană menit să dea un impuls unei candidaturi afectate de ratinguri în scădere în sondajele de opinie şi un sprijin în creştere pentru Merkel. În centrul planului stă o propunere privitoare la o „obligaţie de investiţii“ prin care viitoarele guverne ar urma să cheltuiască veniturile excedentare pe infrastructură. Ideea este modelată după „frâna datoriilor“, un amendament adoptat în 2009 care intezice celor 16 guverne regionale ale Germaniei să înregistreze deficite fiscale.
Nu este clar dacă propunerea va avea succes în rândul electoratului care s-a dovedit până acum opus lui Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European care nu a deţinut niciodată o poziţie guvernamentală importantă. Totuşi, un sondaj realizat în mai de Emnid, 60% dintre nemţi vor ca excedentul bugetar al ţării să fie cheltuit pe infrastructură, în timp ce 19% vor ca acesta să fie cheltuit pe reduceri de taxe şi 17% pe reducerea datoriilor statului. Concentrându-se pe această problemă, Schulz adoptă o poziţie similară celei a FMI, care a îndemnat Germania să cheltuiască mai mult pe infrastructura publică. Fondul spune că astfel vor fi încurajate investiţiile private care vor contribui la reducerea masivului excedent de cont curent al ţării.
Într-o declaraţie recentă, social-democraţii arată că dacă vor câştiga alegerile din septembrie vor lansa o „ofensivă de investiţii“ de 30 de miliarde de euro pe următorii patru ani, vizând sectoare ca energia verde, cabluri de fibră optică, cercetare şi dezvoltare, drumuri şi reţele de căi ferate. Şcollie, grădiniţele, spitalele şi azilurile ar fi de asemenea sectoare beneficiare.
Schulz a arătat că planurile vor fi finanţare din execedentele bugetare ale guvernelor federal, regionale şi locale, care se ridică la 56 miliarde de euro, şi din majorarea ratei superioare a taxei pe venituri de la 42 la 45%.
Alte partide au ridiculizat planul lui Schulz. Andreas Scheuer, secretar general al CSU, partidul soră al partidului creştin-democrat al lui Merkel, a arătat că statele cu guverne social democrate au avut deja „mega oportunităţi de a investi în educaţie şi infrastructură, dar nu au profitat de acestea“.