Business Internaţional

Inflaţie, este inflaţie peste tot în Europa de Est. În Ungaria, preţurile scăpate de sub control devin un joc politic de-a datul vinei. În Polonia, piaţa cere creşterea dobânzilor

Meniurile restaurantelor din Ungaria s-au scumpit cu 8% în august. Opoziţia acuză guvernul că tolerează inflaţia ridicată, care ar reprezenta o taxare ascunsă a populaţiei.

Meniurile restaurantelor din Ungaria s-au scumpit cu 8% în august. Opoziţia acuză guvernul că tolerează inflaţia ridicată, care ar reprezenta o taxare ascunsă a populaţiei.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.09.2021, 10:39 13638

♦ În Ungaria, creşterea preţurilor de consum a accelerat la 4,9% în august, de la 4,6% în iulie, unde se retrăsese de la 5,3% în iunie după ce banca centrală a pornit mecanismul de scumpire a creditului. Mâncarea s-a scumpit cu 3,7%. În Cehia, inflaţia a trecut în august de 4%, de la 3,4% în luna anterioară, şi a atins cel mai ridicat nivel din 2008 încoace.

Inflaţia deja record continuă se accelereze în Ungaria şi Cehia, deşi băncile centrale de acolo au încercat s-o oprească cu majorarea dobân­zilor, iar analiştii se aşteaptă ca banca centrală poloneză să înceapă să facă acelaşi lucru în această toamnă, poate în noiembrie.

Dobânzi ţinute în loc, deşi inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, explicaţii că dacă este scumpit acum creditul este pusă în pericol revenirea economiei - ultima şedinţă de politică monetară a băncii centrale a Poloniei nu pare să fi adus nimic în plus faţă de altele dacă este privită superficial.

În timp ce Ungaria şi Cehia au încercat să domolească, fără prea mare succes, actualul val de inflaţie prin creşterea dobânzilor de po­litică monetară, oficialii băncii centrale polo­neze au preferat să continue să alimenteze creşterea economică cu credit ieftin, adică să menţină dobânzile de politică monetară la actualele niveluri minime.

Însă printre comentariile oficialilor din presa locală a fost descoperit ceva ieşit din comun. Banca a început să-şi retragă progra­mul de stimulare a creşterii economice prin achiziţii de obligaţiuni, sau de datorii.

La fel a făcut şi banca centrală a Ungariei odată cu creşterea dobânzilor pentru a aduce sub control cea mai puternică inflaţie din Uniunea Europeană.  Acum, banca naţională a Ungariei are cele mai agresive măsuri de înăsprire a politicii monetare din Europa, fiind şi prima care a acţionat în acest sens.

În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a explicat că cea mai rapidă inflaţie din ultimii 20 de ani nu este suficientă pentru a da startul la creşterea dobânzilor, notează Bloomberg. Dobânda principală este la 0,1% de un an şi jumătate. Glapinski, văzut ca un aliat al guvernului PiS, considerat populist (astfel de guverne au tendinţa de a hrăni creşterea economică cu credit ieftin, adică cu datorie), a spus că trebuiesc îndeplinite trei criterii pentru a pune capăt politicii monetare ultralaxe: creştere economică puternică, o piaţă a muncii favorabilă şi inflaţie ridicată. Altfel, creşterea prematură a dobânzilor, doar pentru că inflaţia accelerează din cauza unor factori trecători precum întreruperile din lanţurile de aprovizionare şi nu din cauza cererii, ar fi periculoasă şi ar reduce activi­tatea firmelor şi competitivitatea prin apre­cierea zlotului, a avertizat Glapinski. Analiştii de la Bank Millennium spun că aceste condiţii vor fi îndeplinite, probabil, la finalul toamnei. „Următoarele valuri ale pandemiei nu ar trebui să perturbe semnificativ economia.  Dar o piaţă a muncii îngustă şi creşterile salariale vor face mai mari presiunile de pe partea cererii, ceea ce înseamnă că inflaţia va sta peste ţinta băncii centrale“, apreciază Grzegorz Maliszewski, analist la Bank Millennium.

Însă din comentariile din presă ale şefului băncii centrale poloneze de după ultima şedinţă de politică monetară publicul şi investitorii au putut afla că instituţia a făcut deja un pas spre înăsprirea politicii monetare ñ retragerea programului de achiziţii de active, de quantitative-easing.

„Banca centrală nu ignoră inflaţia şi nu îi va permite să devină persistentă“, a spus Glapinski.

Preţurile de consum au crescut cu 5,4% în august, cel mai rapid ritm din UE. Mulţi dintre membrii consiliului de politică monetară al băncii centrale au propus, fără succes, de mai mult timp creşteri marginale ale dobânzilor. Analişti de la Erste şi ING cred că banca va acţiona în acest sens în noiembrie.

În Cehia, inflaţia a trecut în august de 4%, de la 3,4% în luna anterioară, şi a atins cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Cota este mai mică decât cea a Ungariei sau Poloniei, însă este uriaşă pentru o economie matură cum este cea cehă. Economiile mature cresc de obicei mai încet decât cele emergente, iar inflaţia ar trebui să fie, în mod normal, mai lentă. Banca centrală a Cehiei a început să înăsprească politica monetară imediat după cea a Ungariei, iar acum se pune problema dacă nu cumva este nevoie de majorări mai mari ale dobânzilor. Analiştii cred că instituţia va face acest lucru deoarece se teme ca nu cumva populaţia şi afacerile să înceapă să se teamă de preţuri şi mai mari. Unul dintre oficialii băncii centrale a asigurat că inflaţia va începe să dea înapoi până la sfârşitul anului viitor.

Inflaţia a depăşit ţintele băncilor centrale şi aşteptările acestora atât în Polonia şi Cehia, cât şi în Ungaria. În această din urmă ţară, creşterea preţurilor de consum a accelerat la 4,9% în august, de la 4,6% în iulie, unde se retrăsese de la 5,3% în iunie după ce banca centrală a pornit mecanismul de scumpire a creditului. Mâncarea s-a scumpit cu 3,7%. Confruntate cu o penurile de forţă de muncă, cu nevoia de a majora salariile şi cu costuri mai ridicate cu materiile prime, restaurantele au crescut preţurile. Serviciile lor s-au scumpit cu 8%, scrie bne IntelliNews. Un partid de opoziţie sugerează că intervenţiile băncii centrale au fost prea timide şi ineficiente. De asemenea, un lider ar formaţiuni a acuzat guvernul că încearcă să sperie alegătorii cu minciuni cum că opoziţia vrea să majoreze taxele în timp ce chiar Budapesta tolerează o inflaţie ridicată, care reprezintă o taxare mascată a populaţiei. Un oficial al guvernului a replicat că inflaţia este o consecinţă a revenirii economice puternice, care este misiunea executivului, în timp ce banca centrală este cea responsabilă cu ţinerea sub control a preţurilor. Deşi a fost aliat în guvern şi chiar prieten cu premierul Viktor Orban, guvernatorul băncii centrale maghiare Gyorgy Matolcsy a început să-i critice politicile, pe care până la actuala criză i le-a susţinut.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO